Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner
SECRETELE MAI PROFUNDE ALE DEVENIRII OMENIRII ÎN LUMINA EVANGHELIILOR

GA 117

COLECȚIA INIȚIERI
Biblioteca antroposofică

Tehnoredactare: Mihaela TUDOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Secretele mai profunde ale devenirii omenirii în lumina Evangheliilor: douăsprezece conferințe, ținute la Berlin, Stuttgart, Zürich și München în perioada 11 octombrie – 26 decembrie 1909 / Rudolf Steiner; trad.: Adrian Iliescu. — București: Univers Enciclopedic Gold, 2025 ISBN 978-606-096-584 8 I. Iliescu, Adrian(trad.) 14

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro

COPERTA IV

Secretele mai profunde ale dezvoltării omenirii sunt înscrise în Cronica spirituală nepieritoare și se regăsesc în Evanghelii, dacă știm să le citim literal. Christos Iisus este figura centrală a întregii evoluții trecute și viitoare a omenirii, în Creștinism confluând toate curentele religioase ale marilor culturi. Știința spirituală, inaugurată de Rudolf Steiner, ne deschide calea spre o trăire intimă cu Christos cel veșnic, care rămâne alături de oameni până la sfârșitul lumii.

CUPRINS

În legătură cu publicațiile din opera de conferențiar a lui Rudolf Steiner

I. Buddha și cei doi copii Iisus — Berlin, 11 octombrie 1909 (Notițe)

Preistoria lui Christos. Cele trei curente spirituale, care s-au întâlnit în evenimentul christic: unul este legat de Buddha, celălalt de Zarathustra, iar al treilea a fost întrupat în cultura veche ebraică. Buddha și doctrina despre milă și iubire. Coborârea Nirmanakaiei lui Buddha în copilul-Iisus din Nazaret. Încarnarea lui Zarathustra în copilul din Betleem. Copilul Iisus de doisprezece ani în Templu. Reunirea ulterioara a celor două familii. Confluența Zarathustrismului și Budhismului și unirea lor în Iisus din Nazaret.

II. Evangheliile, Buddha și cei doi copii Iisus — Berlin, 18 octombrie 1909 (Notițe)

Copilul Iisus din Nazaret. Nirmanakaia lui Buddha. Revărsarea Budhismului în Creștinism. Copilul Iisus din Betleem. Descendența celor doi copii Iisus. Contopirea curentului zarathustrian cu cel budist în copilul Iisus de doisprezece ani din Nazaret. Revărsarea curentului vechi ebraic. Misiunea lui Buddha a fost aceea de a aduce doctrina milei și iubirii, însă Christos este forța iubirii însăși. Pe ce se bazează întreaga evoluție.

Secretele mai profunde ale devenirii omenirii în lumina Evangheliilor

III. Cele patru aspecte diferite ale celor patru Evanghelii în prezentarea lui Christos — Berlin, prima conferință, 2 noiembrie 1909

Ființa lui Christos Iisus: lumină și iubire. Idei cosmice în Evanghelia lui Ioan, dispoziție jertfelnică plină de devotament în Evanghelia după Luca. În Evanghelia după Marcu trăiește forța spirituală a Soarelui pământesc, sistemul tuturor forțelor naturale și spirituale ascunse ale lumii. Evanghelia după Matei ni-l redă pe Christos ca o imagine armonioasa de om și ne revelează secretele istoriei omenești.

IV. Misiunea vechiului popor ebraic — Berlin, conferința a doua, 9 noiembrie 1909

Gândirea analitică/logică, pentru a recunoaște Dumnezeirea și fără o forță clarvăzătoare, așa cum se revelează ea din afară, este dezvoltată de către poporul vechi ebraic. Constituția deosebită a lui Avraam trebuie să se transmită în acest scop mai departe pe linie ereditară. Unirea imaginii matematice despre lume cu imaginația interioară este săvârșită de către Moise în Egipt. În Arabia se definitivează legea. În captivitatea babiloniană are lac un contact cu magia orientală. Repetarea istoriei vechiului popor ebraic prin apariția Iisusului bethleemic. Împărăția omenească sau împărăția cerului.

V. Pregătirea pentru înțelegerea evenimentului christic. Misiunea vechiului popor ebraic — Berlin, conferința a treia, 23 noiembrie 1909

Contopirea diferitelor curente spirituale ale antichității în Iisus din Nazaret. Diminuarea vechii clarvederi și importanța înrudirii de sânge față de noile apariții: utilizarea Eului, împărăția cerului. Pregătirea în acest scop prin nazirei. Botezul lui Ioan. Copiii șarpelui și imaginea mielului. Ioan Botezătorul ca împlinitorul epocii noi, în care lumea spirituală străluminează în sufletul omului prin fenomenele lumii exterioare.

VI. Despre relația justă cu antroposofia — Stuttgart, 13 noiembrie 1909

Încheierea primului ciclu de șapte ani din viața secțiunii germane a Societății Teosofice. Necesitatea comunicării rezultatelor științei spirituale înainte de dezvoltarea facultăților superioare de contemplare spirituală și a verificării acestor rezultate prin gândire. Clarvedere vizionară și capacitatea de gândire aprofundată. De ce nu ne amintim de încarnările anterioare. De ce Zeii au lăsat să apară omul. Cum vede un clarvăzător vizionar reflexiv fenomenele lumii spirituale și cum le vede un clarvăzător vizionar care nu reflectează asupra acestora. Gândurile furnizează substanța, pentru a capta ceea ce este în lumea spirituală. Simplitatea circumvoluțiunilor cerebrale la gândirea ageră/ascuțită. Pericolele clarvederii vizionare. Dezvoltarea forței de judecată și amintire retrospectivă a actualei încarnări.

VII. Evangheliile — Stuttgart, 14 noiembrie 1909

Cele patru aspecte diferite ale prezentării evenimentului christic în cele patru Evanghelii: Ioan îl descrie pe Christos Iisus dinspre latura gândirii, Luca dinspre latura simțirii, Marcu dinspre latura voirii și Matei, la care conlucrează armonios toate cele trei forțe, îl descrie pe omul Christos Iisus. Confluarea Budismului, Zaratustrismului și a curentului spiritual vechi ebraic în Creștinism. Doctrina lui Buddha despre milă și iubire. Legenda budistă. Viitorul Maitreya- Buddha. Misiunea lui Avraam și a vechiului popor ebraic. Jertfirea lui Isaac. Ce anume se află la baza misiunii culturale a lui Iosif în Egipt. Nașterea din nou a lui Zarathustra ca Zarathas în vechea Caldee. Cei doi copii Iisus. Linia solomonică și linia nathanică a Casei lui David. Simeon, Asita renăscut.

VIII. Evanghelia după Matei și problema christică — Zürich, 19 noiembrie 1909

Cele patru Evanghelii și cele patru categorii de inițiere precreștină. Misiunea lui Avraam și a poporului vechi ebraic. Jertfirea lui Isaac. Iosif în Egipt. Cele zece porunci ale lui Moise. Calea celor trei Magi și a Iisusului solomonic ca repetare pe o treaptă superioară a drumului parcurs de poporul evreu. Bodhisattvii și viitoarea înțelegere a lui Christos.

Eul, Dumnezeul din interior și Dumnezeul revelației exterioare

IX. Suflet-grup și individualitate — München, prima conferință, 4 decembrie 1909

Sufletescul de grup și Egoul. Spiritualizarea limbii. Cuprinderea ființei centrale din om prin gândurile antroposofice. Cristalizarea Eului individual.

X. Dumnezeul din interior și Dumnezeul revelației exterioare — München, conferința a doua, 7 decembrie 1909

Cele patru Evanghelii prezintă Evenimentul christic din patru puncte de vedere diferite: Revărsarea Curentului zarathustrian în Creștinism. Misiunea poporului avraamic. Destinele poporului vechi ebraic și repetarea lor pe o treaptă superioară la reîntruparea Eului lui Zarathustra în Iisusul bethleemic.

XI. Pomul de Crăciun, un simbol — Berlin, 21 decembrie 1909

Prima sărbătoare a nașterii lui Christos în secolul al IV lea. Legenda Paradisului. Prima informație despre un pom de Crăciun din Alsacia. Despre misticii Meister Eckhart și Johannes Tauler. Poezia lui Goethe despre Crăciun „Pomi luminând, pomi strălucind”. Pomul de Crăciun ca simbol pentru lumina spiritului. Christos, spiritul Universului. Viețuirea Spiritului cosmic prin anotimpuri. Contemplarea Soarelui spiritual la miezul nopții de Crăciun. „Contemplă Soarele la miezul nopții...”

XII. Dispoziția de Crăciun — Berlin 26 decembrie 1909

Înțelepciunea antroposofică devine forță calorică străbătută de lumină. Bătrânul Hardenberg și poeziile fiului său Novalis. Novalis ca vestitor al Creștinismului înțeles în mod spiritual. Necesitatea de a semnala importanța Evenimentului christic prin viețuirile spirituale. Inadecvarea „cercetării istorice” a teologiei materialiste. Maeștrii înțelepciunii și armoniei sentimentelor și impulsul unei înțelegeri spirituale și textuale/literale a Evangheliilor, care a pornit de la ei. Împlinirea cu impulsul christic. Sufletescul de grup și ura față de individualitate. Egoul christificat și sufletescul de grup în a șasea epocă de cultură. Nașterea lui Christos în noi.

Note

Rudolf Steiner despre stenogramele conferințelor

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea