Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

OMUL ŞI LUMEA
ACŢIUNEA SPIRITULUI ÎN NATURĂ

GA 351

7 conferințe pentru lucrătorii la construcția Gotheanumului,
Dornach, 8–31 octombrie 1923


Traducere după:
Rudolf Steiner
MENSCH UND WELT. DAS WIRKEN DES GEISTES IN DER NATUR
După stenograme nerevizuite de conferențiar,
editate de Rudolf Steiner-Nachlaßverwaltung
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1988
GA 351


Traducere: Adina Böhm și Delia Popescu
Revizuire: Andrea Dumitrescu


Volumul GA 351 cuprinde 2 cicluri de conferințe:
Omul și lumea. Acțiunea spiritului în natură: 7 conferințe pentru lucrătorii la construcția Gotheanumului, Dornach, 8–31 octombrie 1923;
Convorbiri despre natura albinelor: 8 conferințe pentru lucrătorii la construcția Gotheanumului, Dornach, 10 noiembrie – 22 decembrie 1923


©2011 BIBLIOTECA ANTROPOSOFICĂ pentru prezenta traducere în limba română




CUPRINS

CONFERINŢA IDornach, 8 octombrie 1923 — Fiinţa fluturelui
Peste tot în natură este spirit. Experimente de zbor pornind de la zborul fluturelui. Fluturele ia naştere într-un mod foarte complicat: stadiile de ou, omidă, cocon şi fluture. Oul trebuie să aibă întotdeauna umiditate, în care să se afle ceva sare; omida trăieşte continuu în lumină; coconul se închide total față de forţele fizice ale Pământului; fluturele urmăreşte numai lumina, el nu mai este supus gravitaţiei. Eul şi lumea fluturilor. Galbenul leului. Coloritul pielii umane. Mormoloci şi broască, respiraţie prin branhii şi respiraţie pulmonară. Observare prin microscop. Teoria încapsulării. Actualul mod de a proceda în ştiinţă. Deşteptăciunea nebunilor. «Geniu şi nebunie» de Lombroso.
CONFERINŢA a II-aDornach, 10 octombrie 1923 — Despre acidul cianhidric şi azot, dioxid de carbon şi oxigen
Ce depinde în viaţa omenească de azot. Carbon şi azot, formarea de acid cianhidric şi de cianură de potasiu. Mişcările noastre provin din forţa de rezistenţă împotriva formării de cianură de potasiu. Regresiunea cianurii de potasiu. Curenţii de cianură de potasiu care merg de la om la Soare. În cap, dioxidul de carbon se reuneşte cu fierul. Cloroza. Apele minerale feruginoase şi carbonatate. Curenţii de fier şi dioxid de carbon stăpâniţi de om se îndreaptă către Lună. Creşterea plantelor şi Luna plină. Pentru gândire avem nevoie de Lună, pentru mers de forţa solară. Soarele, Pământul şi Luna au fost cândva un corp comun. Azotul îl avem de la Soare, oxigenul de la Lună. Huila şi calcarul. Otrăvirea cu cianură de potasiu. Strânsă legătură a omului cu Soarele şi Luna.
CONFERINŢA a III-aDornach, 13 octombrie 1923 — Omul şi Pământul în nord şi sud
Forme ale cristalelor de zăpadă şi formarea florilor de gheaţă. Diferenţa dintre oamenii zonelor calde şi eschimoşi. Eschimoşii au, relativ la corpurile lor, plămâni mari şi ficat mic, iar oamenii din zonele calde au, relativ la corpurile lor, plămâni mici şi ficat mare. Septicemie datorată mâniei. Răciri abdominale. Boli ale ficatului. Activitatea solară favorizează activitatea ficatului. În plămâni acţionează forţele lunare. Cauza bolilor pulmonare. Sucurile frunzelor anumitor soiuri de varză pot prelua anumite activităţi pulmonare. Sucul din rădăcină de Cichorium intybus poate prelua activitatea ficatului. Peste tot unde străluceşte Soarele, apare viaţa; peste tot unde acţionează Luna, iau naştere forme, imagini. Electricitatea Pământului şi aurora boreală. Acidul silicic şi silicatul de fier ca remedii.
CONFERINŢA a IV-aDornach, 20 octombrie 1923 — Despre esențialitatea hidrogenului
Omul ca purtător de albumină. Gazul metan. Hidrogenul este răspândit pretutindeni în Univers. Reproducerea ca celălalt capăt al gândirii. Şerpii care nasc pui vii. În toate, unde este reproducere, trebuie să acţioneze hidrogenul. Hidrogenul: fosforul cosmic. Soda şi folosirea ei în tehnică şi natură. Peste tot unde se foloseşte soda trebuie să ia naştere ceva lumină. Orice viaţă rezultă de fapt din colaborarea corectă dintre hidrogen şi sodă. Sperma masculină. Dacă şarpele nu primeşte sodă, nu formează coaja oului. Hidrogenul exterior şi soda exterioară, şi hidrogenul interior şi soda interioară. Principiul evoluţiei superioare: ceea ce este conţinut afară, în lume, intră în fiinţe, în animalele superioare şi în om. Cum au apărut vietăţile inferioare. Dezvoltarea în continuare a omului prin închiderea față de natură. Viespile: cele mai fine producătoare de hârtie din natură.
CONFERINŢA a V-aDornach, 24 octombrie 1923 — Despre natura cometelor
Pentru gândire avem nevoie de dioxid de carbon, pentru voire de acid cianic. Acidul cianic în atmosfera cometelor. Însemnătatea cometelor în întregul Univers. Deosebirea dintre vorbăreţul atenian şi mai puţin vorbăreţul spartan, care afirma însă lucruri importante şi cu putere. Căldura interioară alungă pofta de a vorbi, căldura exterioară aprinde pofta dea vorbi. Nimic nu se poate dezvolta în întuneric. Aşa cum noi scoatem afară din cărbune căldura solară, tot aşa ia copilul mic în uterul matern lumina solară acumulată acolo, din interior. Căldură interioară şi exterioară, lumina interioară şi exterioară. Cometele şi meteoriţii ca aducători de cianură de potasiu în aer. Epuizare. Sucul de porumbar. Cometele dau omului, din Univers, libertatea. Sărbătoarea lui Mihael ca sărbătoare a libertăţii. Lykurgos, legiuitorul Spartei.
CONFERINŢA a VI-aDornach, 27 octombrie 1923 — Acţiunea substanţelor în Univers şi în trupul omenesc: fierul şi sodiul
Fierul există pretutindeni în Univers, pentru ca noi să putem avea voinţă liberă; sodiul este răspândit pretutindeni în Univers pentru ca noi să putem avea, de fapt, capete. Pentru ca noi să ne putem clădi membrele, clorul trebuie să formeze împreună cu hidrogenul acidul clorhidric. Ceea ce vine din clor în om trebuie să se combine corect cu fierul. Marte este creatorul fierului în sistemul nostru planetar, Mercur este în corelație cu clorul. Forţa solară din om aduce clorul şi fierul laolaltă. Terapia cu aur. Cloroza tinerelor fete şi răguşeala la băieţi în timpul schimbării vocii.
CONFERINŢA a VII-aDornach, 31 octombrie 1923 — Despre cauzele paraliziei infantile – despre creşterea plantelor
Despre plantele din cameră. Paralizia infantilă. Dovedirea acţiunii cantităţilor infime de substanţă. Condițiile de sănătate ale oamenilor depind de creşterea plantelor. Remedii pentru paralizia infantilă. Seva lemnului, seva vieții şi cambiul la copac şi la planta ierboasă obişnuită. Ce importanţă are faptul că mici cantităţi de substanţă sunt adăugate solului. Legătura dintre sol şi creierul mic. Gripă şi paralizie. În orice fenomen de paralizie se află ceva strâns legat de sol. Colaborarea dintre ştiinţele naturii şi metodele de vindecare.

NOTE

DESENELE LA TABLĂ




CUVÂNT INTRODUCTIV
la apariţia publicaţiilor din conferinţele lui Rudolf Steiner
pentru lucrătorii la clădirea Goetheanumului din august 1922 până în septembrie 1924

Marie Steiner

Am putea numi aceste conferinţe şi convorbiri, deoarece conţinutul lor a fost mereu determinat de lucrătorii înşişi, la invitaţia lui Rudolf Steiner. Ei au putut să-şi aleagă singuri temele; el i-a stimulat să pună întrebări şi să facă diverse comunicări, i-a încurajat să se exprime, să dezbată. Au fost atinse lucruri apropiate şi îndepărtate. Un interes deosebit s-a manifestat faţă de aspectul terapeutic şi cel igienic al vieţii; s-a văzut de aici cât de mult făceau parte aceste lucruri dintre grijile zilnice ale muncitorilor. Dar au fost atinse şi toate fenomenele naturii, ale existenţei minerale, vegetale şi animale şi aceasta a condus din nou afară, în Cosmos, la originea lucrurilor şi a fiinţelor. În cele din urmă muncitorii au solicitat o introducere în ştiinţa spirituală şi bazele de cunoaştere pentru înţelegerea misteriilor creştinismului.

Această muncă spirituală comună s-a configurat din câteva cursuri, pe care le-a ţinut pentru început dr. Roman Boos la locul de muncă, după terminarea muncii, la cererea celor interesaţi; ulterior, ele au fost ţinute şi de alţi membri ai Societăţii Antroposofice. Însă apoi a pornit rugămintea din partea muncitorilor adresată lui Rudolf Steiner, dacă nu ar putea prelua el însuşi cursurile și să le astâmpere setea de cunoaştere, şi dacă nu ar fi posibil să se folosească în acest sens o oră din timpul obişnuit de lucru în care ei să mai fie încă proaspeţi şi capabili de asimilare. Aceasta s-a petrecut apoi în ora de după pauza de muncă. Au mai avut acces şi câţiva angajaţi de la biroul clădirii, şi doi sau trei membri din cercul de colaboratori intimi ai Dr. Steiner. S-au discutat şi lucruri practice, ca de exemplu creşterea albinelor, care îi interesa pe apicultori. Notiţele de la acele conferinţe despre albine au fost editate mai târziu, când Dr. Steiner nu se mai afla printre noi, de către Cercul Experimental Agricol de la Goetheanum, ca broşură pentru membrii săi.

Apoi s-a stârnit la tot mai mulţi dorinţa de a cunoaşte aceste conferinţe. Însă ele au fost gândite pentru un public deosebit şi rostite într-o situaţie deosebită, cu totul pe nepregătite, aşa cum a rezultat din circumstanţele şi dispoziţia interioară a muncitorilor prezenţi – şi câtuşi de puţin în perspectiva publicării şi editării lor. Însă tocmai modul în care au fost rostite are un ton de prospeţime şi un caracter nemijlocit, de care nu vrem să ne lipsim. Căci le-am lua atmosfera deosebită care se bazează pe colaborarea a ceea ce trăim în sufletele celor care puneau întrebări şi a celui care răspundea. Nu dorim să ştergem nuanţa, coloritul, printr-o transformare pedantă a frazelor. De aceea am făcut încercarea de a le modifica pe cât posibil de puţin. Şi chiar dacă nu corespunde totul în ele uzanţelor literare de formare a stilului, ele au în schimb viaţa nemijlocită.