Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CONVORBIRI DESPRE NATURA ALBINELOR

GA 351


Opt conferinţe şi răspunsuri la întrebări,
Dornach, 10 noiembrie – 22 decembrie 1923,
ţinute lucrătorilor care construiau Goetheanumul


Traducere după:
Rudolf Steiner
ÜBER DAS WESEN DER BIENEN
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1978
GA 351

Tradus din germană de Marcel Bideau
Tradus din franceză după: Editura CENTRE TRIADES, Paris 1979
Traducător: Domniţa Popa-Necşa


©1999 Editura TRIADE Cluj-Napoca, pentru prezenta versiune în limba română

EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9
400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007
edituratriade@yahoo.com



Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului).

Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s­a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. El i-a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într­un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie, totuşi, să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea autobiografică Cursul vieţii mele (capitolul 35), el se exprimă în legătură cu raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în acelaşi fel, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948), s­a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie.



CUPRINS

Observaţiile lui Rudolf Steiner în legătură cu referatul asupra albinelor făcut de Dl. Müller — Dornach, 10 noiembrie 1923

I.
ALBINA ŞI OMUL

Dornach, 26 noiembrie 1923

Nectarul şi polenul, hrana albinelor. Ceara de albine. Construirea fagurilor. Regina. Lucrătoare şi trântori: dezvoltarea lor. Regina este un animal solar; lucrătoarea este desigur, în primul rând un animal solar, dar deja într-o anumită măsură un animal terestru; trântorul este un animal în întregime terestru. Fecundarea de către mascul vine de la forţele terestre; capacitatea femelei de a forma ouă vine de la forţele solare. Ouă virginale. Zbor nupţial şi fecundarea reginei. Roirea. Importanţa veninului de albină. Roiul şi capul uman. Acţiunea benefică a mierii asupra persoanelor vârstnice. Cură de miere în cazurile de rahitism. Pomii fructiferi sunt mai prosperi în regiunile apicole. Creşterea artificială a albinelor. Sentiment de veneraţie faţă de albine.

II.
PERCEPŢIA LA ALBINE

Dornach, 28 noiembrie 1923

Comentarea unui articol apărut în „Jurnalul apicultorilor elveţieni” (D. v. Buttel-Reepen: „Albinele văd culori pe care noi nu le vedem?”). Albina are un fel de gust-miros. Percepţia lumii şi a culorilor la albină. Strălucirea tinerei regine. Lumina provoacă la albină efecte chimice pe care ea le resimte puternic. Mirosul subtil al pisicii. Mirosul la câinele poliţist. Hrănirea artificială a albinelor. Adăugarea infuziei de muşeţel în scopul hrănirii.

III
MIERE ŞI CUARŢ

Dornach, 1 decembrie 1923

Pe ce anume se bazează acţiunea curelor de miere. Copiilor mici trebuie să li se dea mai mult lapte şi mai puţină miere; la persoanele în vârstă mierea are eficacitatea principală, nu laptele. Virtuţile acidului silicic în fiinţa umană. Albina este constituită de aceeaşi putere ce există în pământ şi care-i dă cuarţului forma sa: forţa acidului silicic fin distribuită. Recurgerea la cuarţ pulverizat în diluţie mare, în cazurile de intoleranţă la miere. Efect benefic la curelor de miere. Calul lui von Osten. Legătura specială a albinelor cu apicultorul. Explicarea unei vechi reguli ţărăneşti.

IV.
MIEREA

Dornach, 5 decembrie 1923

Albinele îl recunosc pe apicultor. Moartea apicultorului. Apicultura în economia agricolă. Necesitatea de a fixa sănătos preţul mierii. Producţie de lapte forţată. Remediu contra febrei aftoase. Creşterea vacilor în vederea producţiei cu randament mare de lapte are drept consecinţă viţei plăpânzi. Ce fac albinele în cazul unui incident în stup. Stupul formează un tot. Ce înseamnă creşterea artificială a albinelor. Din nou despre preţul mierii. Ce se poate face în cazul intoleranţei la miere. Reacţia albinelor la lumina electrică. Influenţa zodiacului asupra producţiei de miere.

V
VIESPEA CYNIPS

Dornach, 10 decembrie 1923

Trebuie consumaţi fagurii împreună cu mierea? Bolile albinelor şi instinctul vechilor apicultori. Relaţia dintre sucul gastric şi sânge, la albină. Elaborarea corectă a sângelui la albină. Pericolele ce ameninţă compoziţia sângelui. Cultură artificială de plante în vecinătatea stupului. Natura elaborării mierii la albine. Viespea „Cynips” şi formarea gogoşii. Smochinii sălbatici. Procesul ameliorării smochinului. Derivarea albinei din viespe. Elaborarea mierii şi a smochinelor. Putrezirea ouălor.

VI.
VENIN DE ALBINĂ ŞI FURNICI

Dornach, 12 decembrie 1923

Regină, lucrătoare şi trântori Zborul nupţial al reginei. Din ouăle fecundate se nasc lucrătoare şi regine; din ouăle nefecundate, numai trântori. În realitate organizaţia-Eu a omului este cea care face să circule sângele. Veninul albinei şi veninul viespii, remedii contra gutei şi reumatismului. Înţepătura albinei. Situaţie în care din toate ouăle ies trântori. Regină-trântor. Cuiburi de viespi şi furnicare. Coloniile de păduchi de frunze întreţinute de furnici.

VII.
IMPORTANŢA ACIDULUI FORMIC

Dornach, 15 decembrie 1923

Indicaţii complementare asupra construcţiilor furnicilor. Furnicile sunt uneori foarte stânjenitoare. Furnicile cultivatoare. Ihneumonul. Rolul acidului formic în natură şi în fiinţa umană. Veninul albinei, veninul viespii şi acidul formic s-au revărsat în trecut din spaţiul cosmic asupra plantelor, şi fără acestea plantele ar muri după un timp. Pământul rămâne viu tocmai graţie acidului formic. Otrăvurile sunt colectoare de spirit, şi prin aceasta remedii. Albinele, viespile şi furnicile nu sunt numai nişte hoaţe care smulg ceva naturii; ele îi dau şi posibilitatea de a continua să trăiască şi să prospere.

VIII.
ACIDUL OXALIC, ACIDUL FORMIC, ACIDUL CARBONIC ŞI ROLUL LOR ÎN NATURĂ

Dornach, 22 decembrie 1923

Entomologul Jean-Henri Fabre. Îndemânarea albinei-dulgher în construirea cuibului său. În modul prin care construiesc insectele vieţuieşte inteligenţa. Fiinţa umană este plină cu acid formic. În ce scopuri există acidul formic în corpul nostru. Cum se recunoaşte că cineva are prea puţin acid formic. Administrarea acidului oxalic atunci când nu acţionează acidul formic. Acidul oxalic este prezent peste tot în natură şi în corpul uman. În corpul nostru, noi elaborăm continuu acid formic din acidul oxalic. Graţie armatei de insecte, aerul ce înconjoară Pământul este impregnat constant cu acid formic. Acidul formic atrage spre el sufletul şi spiritul. Procese supurative interne. Acidul formic, fundamentul sufletului şi spiritului Pământului. Strălucirea pe care o revarsă tânăra regină şi roirea albinelor bătrâne. Ienupărul, imaginea lui Hristos vivifiind Pământul, în sens moral.


Lucrări de consultat

Rudolf Steiner – despre stenogramele conferinţelor sale

Ediţia operelor complete ale lui Rudolf Steiner



NOTĂ IMPORTANTĂ

Atunci când Rudolf Steiner se afla la Dornach, răspundea la întrebările lucrătorilor care construiau Goetheanumul, purtând cu ei discuţii libere cu o oră înainte de începerea lucrului. Răspundea atunci întrebărilor ce i se puneau. Astfel a ajuns la ordinea zilei problema creşterii albinelor, mulţi lucrători din împrejurimile Baselului având o mică grădină în care adeseori adăposteau stupi. Textele prezentate aici sunt stenogramele acestor convorbiri şi nu au fost nici măcar revăzute de autor. Nu este vorba deci despre un curs teoretic de apicultură, ci despre convorbiri provocate de cererea spontană a lucrătorilor. Cititorul trebuie să ţină seama de faptul că ele nu erau destinate publicării. Publicându-le, totuşi, răspundem rugăminţii tuturor celor care cunosc şi practică metoda de cultură biodinamică şi care au auzit vorbindu-se despre acest «Curs despre natura albinelor». Cei care vor aborda lectura acestor pagini fără a avea încă pregătirea prealabilă şi au interesul de a o dobândi, pot consulta lucrările din lista de la sfârşitul volumului.