Rudolf Steiner

EVENIMENTUL APARIȚIEI LUI CHRISTOS ÎN LUMEA ETERICĂ

GA 118

INDICAȚII

Referitor la tematica conferinţelor: Rudolf Steiner a vorbit pentru prima dată despre evenimentul apariţiei lui Christos în lumea eterică, în Stockholm, la 12 ianuarie 1910. Totuşi nu există nici un document scris de la această conferinţă. De la acea zi Rudolf Steiner nu a încetat de a se referi din nou şi din nou asupra acestui mare eveniment. După Suedia, următoarea conferinţă a fost pentru membrii Societăţii, la inaugurarea ramurii Novalis, în Strassburg, la 23 ianuarie 1910, când, la sfârşitul conferinţei s-a pomenit despre acest eveniment. Această conferinţă se găseşte în GA. 125. În conferinţele care au urmat pentru membrii Societăţii în prima jumătate a anului 1910, este tratată aproape exclusiv numai această temă. Aceste conferinţe sunt adunate, în măsura în care s-au păstrat notiţe, în acest volum. Pentru publicul larg, Rudolf Steiner a prezentat pe atunci acest rezultat al cercetării în două moduri. O dată în mod artistic, în drama-misteriu Poarta iniţierii, august 1910, (G.A. 14), prin personajul văzătoarei Teodora, în primul tablou, şi a doua oară în scrierea Conducerea spirituală a omului şi a omenirii, august 1911 (G.A. 15).

La acest rezultat al cercetării este vorba totuşi numai despre un motiv al noii cunoaşteri a lui Christos de către Rudolf Steiner, şi de aceea încă în afara aşa-numitor cicluri despre Evanghelii şi a volumelor care stau într-o legătură strânsă cu acestea: Creştinismul ezoteric şi conducerea spirituală a omenirii, G.A. 130, Din cronica Akasha. Evanghelia a cincea, G. A, 148; Trepte premergătoare pentru Misterul de pe Golgota, G. A. 152.

Titlul volumului şi titlul conferinţelor nu au fost date de Rudolf Steiner. În măsura în care conferinţele luate separat au fost publicate, titlurile sunt cele date de Marie Steiner la prima ediţie (vezi mai jos).

Documentele pentru text: Conferinţele au fost ţinute de Rudolf Steiner liber şi au fost stenografiate de auditori, dar nici unul dintre ei nu era stenograf de meserie. Din această cauză aceste scrieri nu pot fi socotite fără de greşeală şi fără de lipsuri, deşi cei care le-au scris au furnizat un text cât au putut de bun. Texte deosebit de fragmentare sunt date numai ca anexă, din cauza indicaţiilor importante pe care ele le conţin.

În timpul în care Rudolf Steiner a ţinut aceste conferinţe, el se afla, cu ştiinţa sa orientată antroposofic, încă în cadrul Societăţii Teosofice de atunci, dar de la bun început folosea cuvântul “teosofie” şi “teosofic” în sensul unei ştiinţe spirituale orientată antroposofic. Conform unei indicaţii ulterioare a lui Rudolf Steiner, aceste denumiri sunt înlocuite prin denumirea generală de “ştiinţă spirituală” sau “antroposofie”, “spiritual ştiinţific” sau “antroposofic”.

Publicaţii: Karlsruhe, 25 ianuarie 1910: “Evenimentul apariţiei lui Christos în lumea eterică”. “Pregătirea omului prin vederea eterică pentru revenirea lui Christos” Dornach, 1937.
Stuttgart, 5 martie 1910: “Tainele Cosmosului. Cometele şi Luna”, Dornach, 1937
Stuttgart, 6 martie 1910: “Reapariţia lui Christos în eteric”, Dornach, 1937 (împreună cu cea din Stuttgart, 5 martie 1910) Stuttgart, 1949
Hamburg, 15 mai 1910: “Rusaliile”, Berlin 1911; “Rusaliile, sărbătoarea individualităţii libere”, Dornach 1933; Conferinţa a treia în “Rusaliile, sărbătoarea individualităţii libere. Sărbătoarea Rusaliilor, a străduinţei sufleteşti comune şi a muncii de spiritualizare a lumii”, Dornach 1959, 1971.

Indicaţii la text: Lucrările lui Rudolf Steiner în cadrul operei complete (G.A.) sunt date cu numărul bibliografic (Bibl. Nr., vezi, de asemenea, sinopsis de la sfârşitul volumului).

1. Krita Yuga, Treta Yuga, Dvapara Yuga, Kali Yuga: denumiri indiene pentru patru mari yuga, cele patru epoci ale lumii în decursul cărora, conform Vedelor, a fost creat Pământul.


2. “Cele trei împărăţii ale cerurilor s-au apropiat”: Matei, 3,2.


3. Tacitus, despre secta creştinilor: Anale, XV, 44.


4. “Eu sunt la voi în toate zilele până la sfârşitul timpurilor Pământului”: Matei, 28, 20.


5. El a găsit plăcere la fiicele Pământului: Moise, 1.6, vers. 2.


6. Cronica Akasha: vezi la aceasta articolele Din cronica Akasha G. A. 11.


7. “Educarea copilului din punctul de vedere al ştiinţei spirituale”: editate separat. În cadrul operelor complete în vol. “Lucifer – Gnosis – Articole fundamentale pentru antropozofie şi relatări din revistele “Lucifer” şi “Lucifer şi Gnosis, 1903 – 1908” G. A. 34.


8. Expresia lui Fichte: “Cei mai mulţi oameni vor preţui mai mult o bucată de lavă de pe Lună decât Eul lor. Cel care nu este de acord cu mine în această privinţă nu înţelege deloc filozofia de fundamentală şi nu are nevoie de aşa ceva. Natura, a cărei maşină este el, îl va conduce fără participarea lui în toate afacerile pe care trebuie să le facă. Filozofării îi aparţine autonomia; iar aceasta nu ţi-o poate da nimeni decât tu însuţi. Şi noi nu trebuie să vrem să vedem fără ochi; dar nu trebuie nici să afirmăm că ochiul vede.” Temeliile învăţăturii generale ştiinţifice, 1794, remarca la capitolul 4.


9. Helen Keller, 1880-1968, scriitoare americană, vezi “Povestea vieţii mele”, 1902, germană 1904.


10. Referitor la Predica de pe munte compară expunerile mai amănunţite în următoarele volume: Impulsul lui Christos şi dezvoltarea conştienţei Eului, G. A. 116, şi Evanghelia lui Matei, G. A. 123.


11. O teorie a cunoaşterii care se bazează pe această realitate: Adevăr şi ştiinţă. Introducere la o filozofie a libertăţii, G. A. 3, şi Filozofia libertăţii, G. A. 4.


12. “Nu eu, Christos în mine”: Pavel, Galateeni, 2, 20.


13. Goethe în “Morfologia plantelor”: vezi Scrierile lui Goethe de ştiinţe ale naturii, editată şi comentată de Rudolf Steiner în “Literatura naţională germană”, a lui Kürschner, (1884-1897), G. A. 1a – e, republicat în 5 volume, Dornach 1975; iar apoi în ediţii separate A “Introducerilor”, G. A. 1.


14. Aşa precum a fost pentru Goethe, care, ca şi copil: Compară “Poezie şi adevăr” de Goethe, partea I, cartea I.


15. la Ciclul de conferinţe din Paris, 18 conferinţe, Paris, 25 – 31 mai, 1, 2,6 – 14 iunie 1906 în Cosmogonie, G.A. 94.


16. cursului de la Stockholm: 3 – 15 ianuarie 1910, despre “Evanghelia lui Ioan şi celelalte 3 evanghelii” de la acest curs nu există decât notiţe.


17. Hegel susţinea …, că după cometă urmează ani buni pentru vin.: “Influenţele cometelor nu pot fi nicidecum negate. Pe dl. Bode l-am adus la suferinţă odată pentru că i-am spus experienţa o arăt acum, că după comete urmează ani buni pentru vin, aşa ca în anii 1811 şi 1819, şi această dublă experienţă ar fi la fel de bună, dar mai bună, decât cea despre revenirea cometelor. Ceea ce face ca vinul de la comete să fie atât de bun este că procesul de apă se desprinde de Pământ şi produce o stare modificată a planetelor.” Hegel, Enciclopedia ştiinţelor filozofice în trăsături fundamentale. Partea a doua, Prelegeri despre filozofia naturală. Berlin 1847, pag. 154, adaos la parag. 279.


18. Cometa Halley: Aşa-numită după astronomul englez care a observat-o, Edmund Halley în 1682, a cărei revenire a calculat-o înainte pentru 1759 şi care a reintrat în atmosfera Pământului în 1835 şi în 1910.


19. Ludwig Buchner, 1824-1899
    Iacob Molechot, 1822-1893, filozofi materialişti.


20. Când ne-am întâlnit aici, în urmă cu câtva timp: Conferinţele de la Stuttgart din 13 şi 14 noi. 1909 în Tainele profunde ale devenirii omenirii în lumina evangheliilor G. A. 117.


21. Ultimul ciclu de la Stuttgart: Lumea, Pământul şi omul, atât în reflectarea lor în legătura dintre mitul egiptean şi cultura prezentă, conferinţe în august 1908, G. A. 105.


22. cu prilejul ultimei mele vizite: vezi indicaţia 20.


23. Johannes Tauler, pe la 1300 – 1361, elev al lui Meister Eckhard.


24. cu prilejul unei conferinţe ţinute aici: vezi indicaţia 20.


25. Sabbatai Zewi, 1626-1675. Vezi J. Kastein “Sabbatai Zewi, mesia din Ismir”, 1930.


26. Semnele amintite ieri: cometa Halley. Vezi indicaţia 18.


27. Paul Heinrich Dietrich Holbach, 1723 – 1789, scriitor francez de origine germană. “Sistemul naturii”, scrisă sub numele “Mirabaud”. Londra 1770, în germană 1783.


28. Data următoare: despre a doua conferinţă de la Palermo nu există nici un document.


29. Este posibil ca tendinţele materialiste să pătrundă în Societatea teozofică până la punctul încât se crede că Christos va lua un corp material atunci când va reveni: aceasta se referă la o proclamare asupra revenirii lui Christos în băiatul indian Krishna Murti, proclamare făcută la Aidar, de către Societatea teozofică cu puţin timp înainte, lucru pe care Rudolf Steiner l-a respins şi care a condus în final la desprinderea secţiunii germane a Societăţii teozofice sub conducerea lui Rudolf Steiner de Societatea generală teozofică.


30. Alături de cele 4 Evanghelii, ...a cincea Evanghelie: despre o a cincea Evanghelie, Rudolf Steiner a vorbit pentru prima dată la punerea pietrei fundamentale de la construcţia de la Dornach la 20 sept. 1913, tipărită în “Publicaţii pentru o şcoală ezoterică.” Din conţinutul “Şcolii ezoterice”, G. A. 245, şi în conferinţele “Din cronica Akasha. Evanghelia a cincea“, G. A. 148.


31. În următoarea conferinţă internă: compară indicaţia 28.


32. “Aurea Catena Homeri sau descrierea despre originea naturii şi a lucrurilor naturale, cum şi din ce au fost născute şi concepute ş.a.m.d.” de Joseph Kirchweger, Frankfurt şi Leipzig 1723.


33. Henry Sceel Olcott 1832-1907. A fundat în 1875 împreună cu H. P. Blavatsky Societatea Teozofică.


34. Voi veţi cunoaşte Adevărul: Ioan, 8, 32.


35. Alexander Petöfi, 1823-1849.


36. Asmus Jakob Carstens, 1754-1798.


37. În anii trecuţi… în acest loc câteva conferinţe: 7 conferinţe în Roma din 25 – 31 martie 1909, tipărite în vol. Principiul economiei spirituale în legătură cu problema reîntrupării. Un aspect al conducerii spirituale a omenirii, G. A. 109.


38. multstimatei noastre prinţese: Elika Del Drago, principesa d’Antuni, l-a invitat pe Rudolf Steiner în 1909 şi 1910 să ţină conferinţe în Palazzo del Drago în Roma.


39. Bisogna dormirci sopra: Trebuie să dormi peste aceasta.


40. “Preum în ziua…”, Goethe, “Cuvinte originare, orific”.