Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA154Precedenta
Corecturi

Rudolf Steiner
CUM DOBÂNDIM ÎNȚELEGERE PENTRU LUMEA SPIRITUALĂ?

GA 154

NOTE

Dintre conferințele din anii 1913/14, care sunt listate în bibliografie la numerele 150, 152 și 154, cele referitoare la Trepte premergătoare Misteriului de pe Golgota au fost incluse într-un singur volum (GA 152 ), însumate sub acest titlu.

Celelalte conferințe, plus alte câteva din această perioadă, au apărut în ediția Operelor complete în două volume: în GA 150 Lumea spiritului și proeminarea ei în existența fizică, și în volumul actual GA 154. În multe privințe, acestea oferă adăugiri la volumul Cerecetări oculte asupra vieții dintre moarte și noua naștere (GA 140), în special în ceea ce privește influența concretă a morților în lumea celor vii.

Conferința din 17 aprilie 1914, din care este disponibilă doar o notare demnă de luat în seamă, a fost plasată la sfârșitul volumului.

Documentele aflate la baza textului: Conferințele de la Berlin (18 și 26 aprilie și 12 mai 1914) au fost stenografiate de Walter Vegelahn. Textul tipărit are la bază transcrierea în text clar realizată de el. Notarea conferinței de la Basel din 5 mai 1914 este de Rudolf Hahn. Nu se știe de cine au fost notate conferințele de la Paris și Praga.

Potrivit unei declarații a lui Rudolf Steiner, termenii „teosofie” și „teosofic” au fost înlocuiți cu „știință spirituală”, „antroposofie”, „știință spirituală” și „antroposofic” în pasajele relevante.


Note referitoare la text

Lucrările lui Rudolf Steiner în ediția Operelor complete (GA) sunt indicate în note cu numărul bibliografic.


Conferinţa a II-a

  1. Peter Rosseger, 1843-1918, scriitor austriac.
  2. Hans Brandstetter, 1854-1925, sculptor austriac. Vezi Rudolf Steiner Cursul vieții mele, GA 28.
  3. Robert Hamerling, 1830-1889, poet şi filosof austriac.
  4. i-a dedicat acele versuri: «Către B(ertha)», compusă la Stiftinghaus pe 18 iunie 1889, cu trei săptămâni înainte de moartea sa. Ultima poezie a lui Hamerling. Face parte din volumul «Cuvinte de rămas bun din Stiftinghaus»; vezi – ca toate operele menţionate ale lui Hamerling –: «Operele complete ale lui Hamerling», Leipzig 1893, în 16 volume, editate de Michael Maria Rabenlechner (menţionat aici în continuare prin O.C.), volumul XV, pag. 90.
  5. poetul lui «Ahasver»: vezi O.C., vol. III.
  6. «Rugăminte personală»: din «Cuvinte de rămas bun din Stiftinghaus», O.C. vol. XV, pag. 91.
  7. El i-a scris lui Rosegger: scrisoarea din 11 iunie 1888, tipărită de Peter Rosegger în «Persönliche Erinnerungen an Robert Hamerling» («Amintiri personale despre Robert Hamerling»), Viena 1891, pag. 177.
  8. în mica sa căsuţă de vară: Stiftinghaus, unde a murit Hamerling şi unde a fost depus pe catafalc.
  9. «Atomistica voinţei»: opera filosofică a lui Hamerling, Hamburg 1891.
  10. El scrie astfel: „Cel mai frumos ţinut al Pământului”, O.C. vol. XVI, pag. 134.
  11. descrie în felul următor: «Popasul în pelerinajul vieţii mele», O.C. vol XVI, pag. 17.
  12. Jakob Böhme, 1575-1624. Vezi «Schriften Jakob Böhmes. Mit der Biographie Böhmes von Abraham von Franckenberg» («Lucrări ale lui Jakob Böhme. Împreună cu biografia lui Böhme redactată de Abraham von Franckenberg»), Leipzig 1920, în paragraful 11 al acestei biografii.
  13. Pater Hugo Traumihler: «Popasul în pelerinajul vieţii mele», O.C. vol XIII, pag. 45.
  14. oamenii … l-au întrebat ce vrea să devină: „Oamenii mai aveau încă prostul obicei să mă întrebe ce vreau să devin. Păi, eu vreau să devin om!...”. O.C. vol XIV, «Anii de învăţătură ai iubirii». Fragmente din Jurnal şi scrisori. Însemnări din 13 aprilie 1851.
  15. faptul că grecii au numit Universul „Cosmos”: textual: „Grecul numea Universul Frumuseţe (Cosmos)”: «Atomistik des Willens» («Atomistica voinţei»), Hamburg 1891, vol. II, pag. 226; vezi şi O.C. vol. XVI, pag. 274.
  16. o trăire a lui Hamerling: vezi O.C. vol XIII, pag. 134.
  17. Leul şi trandafirul: din «Cuvinte de rămas bun din Stiftinghaus», O.C. vol. XV, pag. 34/35.

Conferinţa a III-a

  1. activitatea noastră de construcţie de la Dornach: munca la clădirea primului Goetheanum din Dornach. Început în anul 1913, a fost distrusă în noaptea de Sfântul Silvestru 1922/23 prin incendiu.
  2. ne-a murit un prieten foarte drag: poetul Christian Morgenstern, 6 mai 1871-31 martie 1914.
  3. o minunată remarcă: Christian Morgenstern, «Totul de dragul omului – Scrisori», scrisoarea din 22 ianuarie 1914 adresată unei copile, pag. 398, Editura Piper&Co, München 1962.
  4. creaţiile sale poetice, care sunt acum sub tipar: «Noi am găsit o cale», prima publicare în toamna anului 1914 în Editura Piper, München.
  5. Eu am indicat deja câte ceva recent în ultima conferinţă publică: conferinţă publică, Berlin 26 martie 1914, «Homunculus», tipărită în Ştiinţa spirituală ca bun al vieţii, GA 63.
  6. Dispreţuieşte raţiunea: redare liberă din Goethe, «Faust», I, scena camerei de studiu.

Conferinţa a IV-a

  1. Johann Gottlieb Fichte, 1762-1814, filosof.
  2. nu abia după ce voi fi smuls din context: din: «Die Bestimmung des Menschen» («Determinarea omului»), Cartea a III-a: Credinţa, paragraful 3, Berlin 1800.
  3. «Discursuri către naţiunea germană», Berlin 1808, prelegeri ţinute la Berlin în iarna 1807-1808.
  4. «Îndrumări pentru o viaţă fericită», Berlin 1806. „Relativ la tipărirea acestora”, din Cuvântul înainte la aceste prelegeri ţinute la Berlin în 1806.
  5. ceea ce a fost spus în ultima conferinţă: în conferinţa din 18 aprilie 1914, prima conferinţă din acest volum.
  6. la clădirea noastră: vezi Nota 1 de la conferinţa a III-a.
  7. în dramele noastre misteriu: cele patru drame-misteriu al lui Rudolf Steiner, reprezentate pentru prima oară la München între anii 1910 şi 1913 sub conducerea sa. Patru drame-misteriu, GA 14.
  8. am fost vizitaţi de o persoană: actriţa Maria von Strauch-Spettini, 1847-1904. Vezi Hella Wiesberger: «Aus dem Leben von Marie Steiner-von Sivers» («Din viaţa Mariei Steiner von Sivers»), Dornach 1956, pag. 135 ş.u. (Scurtă schiţă a vieţii Mariei von Strauch-Spettini şi scrisorile ei adresate Mariei von Sivers).
  9. când am început cu sarcinile din München: vezi Nota 7.
  10. ultimului volum de poezii: vezi Nota 4 de la conferinţa a III-a.
  11. Atunci când am vorbit la sfârşitul anului trecut la Leipzig despre aceste creaţii poetice: în timpul ciclului de conferinţe Christos şi lumea spirituală. În căutarea sfântului Graal, GA 149, pe 31 decembrie 1913, a vorbit în prezenţa poetului. Cuvântare tipărită în volumul Arta recitării şi declamaţiei, GA 281.
  12. ceea ce am spus eu … cândva, cu mult timp în urmă: vezi Excurs în domeniul Evangheliei lui Marcu, GA 124
  13. Rafael, 1483-1520.
  14. Leonardo da Vinci, 1452-1519.
  15. vrem să facem începutul la Dornach: vezi Nota 1 de la conferinţa a III-a.
  16. felul în care este prezentat în ziare: printre altele, ziarul parizian «Matin»: „En quel temps vivons-nous? Un temple colossal s’eleve à la gloire de l’occultisme” „Le nouveau temple à la science de l’esprit”.

Conferinţa a V-a

  1. întâlnirii noastre de anul trecut: vezi Lumea spiritului şi reflectarea ei în existenţa fizică, GA 150, conferinţa din 5 mai 1913. De la conferinţele din 4 şi 9 mai 1913 ţinute la Paris nu s-a obţinut nicio stenogramă.
  2. o persoană foarte dragă nouă, foarte prietenoasă şi devotată nouă: vezi Nota 8 de la conferinţa a IV-a.
  3. Edouard Schurè, scriitor francez. «Copiii lui Lucifer» a fost reprezentată la München pe 22 august 1909 în limba germană, sub conducerea lui Rudolf Steiner. Vezi Rudolf Steiner/Edouard Schurè, «Lucifer. Die Kinder des Lucifer» («Lucifer. Copiii lui Lucifer»), Dornach 1955, pag. 41-196.
  4. Fecioara din Orleans, 1412-1431.
  5. un poet profund: vezi Nota 2 de la conferinţa a III-a.
  6. timpul care s-a scurs de când această persoană a părăsit planul fizic este scurt: Christian Morgenstern murise în anul acela pe 31 martie.
  7. de a ridica … clădirea modestă: vezi Nota 1 de la conferinţa a III-a.
  8. de a inaugura … clădirea noastră: Datorită izbucnirii primului Război mondial din 1914-1918, clădirea a putut fi în mare parte finisată abia în anul 1920. O inaugurare festivă nu a mai avut loc datorită catastrofei incendiului din noaptea de Sfântul Silvestru 1922/23. O ceremonie provizorie de inaugurare a avut loc la prima festivitate din clădire, la «Primul curs al Şcolii superioare antroposofice» dintre 27 septembrie şi 16 octombrie 1920, în seara premergătoare cursului (26 septembrie 1920). Vezi în acest sens Graniţe ale cunoaşterii naturii, GA 322 (Dornach 1969, pag. 128).
  9. îmi voi permite să vorbesc poimâine: conferinţa din 27 mai 1914, conţinută în Trepte premergătoare ale Misteriului de pe Golgota, GA 152.

Conferinţa a VI-a

  1. Începutul conferinţei, care nu a fost consemnat în stenogramă, este o rugăminte de scuză pentru faptul că această conferinţă va fi ţinută în limba germană.
  2. Nikolaus Kopernikus, 1473-1543, astronom.
    Galileo Galilei, 1564-1642, fizician italian, întemeietor al ştiinţelor naturii moderne.
    Giordano Bruno, 1548-1600, filosof italian, cofondator al concepţiei moderne despre lume, a sfârşit pe rugul inchiziţiei.
  3. Cu câtva timp în urmă aveam de soluționat anumite sarcini: sarcinile despre care este vorba – cercetarea faptelor spiritual-ştiinţifice din secolul IV – au fost urmărite în continuare de către Rudolf Steiner şi expuse în următoarele publicaţii: în conferinţa din 9 mai 1914 (Cuvinte comemorative pentru Oda Waller), tipărite în Morţii noştri, GA 261; în conferinţa din 26 mai 1914 din prezentul volum; în conferinţa din 23 martie 1921 din Observarea naturii, matematica, experimentul ştiinţific şi rezultate ale cunoaşterii din punctul de vedere al antroposofiei, GA 324; în conferinţa din 31 august 1923 din Cunoaşterea iniţiatică, GA 227; în conferinţa din 5 aprilie 1924 din Consideraţii esoterice ale legăturilor karmice, vol. V, GA 239.
  4. au provenit de la o persoană: Oda Waller, sora Mietei Pyle-Waller (care l-a interpretat pe Johannes Thomasis în reprezentarea Dramelor-misteriu de la München). Vezi expunerile din 9 mai 1914 din Morţii noştri, vezi Nota 3. Ea a murit în martie 1913.

Conferinţa a VII-a

  1. mai mult exoteric ieri în conferinţa publică: în Cum îşi găseşte sufletul omenesc adevărata entitate? Praga, 16 aprilie 1914.
  2. Hermes: vezi conferinţa din 16 februarie 1911 din Răspunsuri ale ştiinţei spirituale la marile întrebări ale existenţei, GA 60.
    Zarathustra: întemeietor de religie al culturii protopersane. Vezi, printre alţii, Rudolf Steiner: Ştiinţa ocultă în rezumat, GA 13.
    Buddha, circa 560-480 î.Ch.
    Krishna: învăţător al înţelepciunii hinduse. Vezi Bazele oculte ale Bhagavad-Gita, GA 146.
  3. Max Müller, 1823-1900, orientalist, lingvist şi cercetător al religiilor, profesor de filologie la Oxford.
  4. Şi dacă un Înger ar coborî pe Pământ: textual: „Trebuie să aibă loc o schimbare, o modificare, şi anume o schimbare, o modificare atât de puternică încât chiar dacă ar coborî Îngerii pe Pământ şi ne-ar povesti despre asta, noi i-am putea înţelege la fel de puţin pe cât ne-ar înţelege un copil nou-născut dacă i-am povesti în limbajul nostru despre lucrurile acestei lumi” – «Leben und Religion» («Viaţă şi religie»), Stuttgart, fără indicaţie de an.
  5. Am ţinut cândva o conferinţă într-un oraş din sudul Germaniei: Kolmar, 21 noiembrie 1905 Filosofia creştinismului în lumina teosofiei (nu s-a păstrat nicio stenogramă).
  6. într-un trup sănătos, un suflet sănătos: „mens sana in corpore sano”; Juvenal, circa 60-127 d.Ch., satiric roman, Satira a X-a, versul 356.

AcasăLucrări OnlineIndex GA154Precedenta