Rudolf Steiner
IMPULSURI ALE PUTERILOR SPIRITUALE ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ

GA 222

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Impulsuri ale puterilor spirituale în istoria universală Rudolf Steiner; trad.: Delia Popescu. – București: Univers Enciclopedic Gold, 2022 ISBN 978-606-096-186-4 I. I. Popescu, Delia (trad.) 14

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea Antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
email: secretariat@antroposofie.ro

COPERTA IV

Efectele epocii materialiste asupra dezvoltării sufletului uman. Fundamentele spirituale ale mişcării de tineret / Experienţele sufletului uman în timpul stării de somn / Evenimentele spirituale, cauza schimbării conştiinţei în secolul al IV-lea / Despre activitatea puterilor spirituale în evenimentele istorice ale Evului Mediu / Necesitatea unei renaşteri active a gândirii. Efectele otrăvurilor din plante şi ale substanţelor vindecătoare în organismul eteric al omului.

CUPRINS

CONFERINȚA I — Dornach, 11 martie 1923

Cele două istorii ale vieții omului: pe de o parte a trupului fizic și acelui eteric și de cealaltă parte a trupului astral și a Eului. Importanța limbajului pentru dezvoltarea sufletească a omenirii, ecourile celor vorbite în somn. Necesitatea unei înțelegeri cu Îngerii și Arhanghelii. Împiedicarea unei astfel de înțelegeri prin materialism. 1859: Anul aniversării lui Schiller și anul morții idealismului. Sentimentul lipsei idealurilor la generația mai în vârstă și apariția Mișcării tineretului.

CONFERINȚA a II-a — Dornach, 12 martie 1923

Conviețuirea Eului și a trupului astral cu ființele elementare și contemplarea Ierarhiilor în timpul somnului. Atenuarea reunirii nocturne cu lumea spirituală începând din secolul XV. Refugiul lui Goethe în Italia ca o consecință a dorului său față de un raport corect cu Arhaii. Goethe ca om întreg, în contrast cu oamenii-cap din vremea lui și din vremea noastră. Cunoașterea acțiunii ființelor elementare la Paracelsus și în medicina antică. Tendința la automatism și pasivitate ca o consecință a educației actuale. Solicitarea unei educații pentru activitate ca impuls al Mișcării de tineret.

CONFERINȚA a III-a — Dornach, 16 martie 1923

Administrarea forțelor cosmice ale gândurilor de către Ierarhia spiritelor Exusiai în epoca greacă. Transferarea acestei administrări Arhailor în cel de-al patrulea secol după Christos drept cauză a transformării conștienței în omenire. Revelarea lumii divine în septimă în perioada atlanteană. Atenuarea acestei viețuiri în trăirea de cvintă și trecerea la simpla viețuire omenească în terță. Nona ca interval al perioadei lemuriene și trecerea de o octavă în viețuirea terței mari și mici ca expresie a jubilării și jeluirii zeilor.

CONFERINȚA a IV-a — Dornach, 17 martie 1923

Confruntarea dintre Spiritele formei rămase în urmă și Arhaii evoluați. Manifestarea acestei confruntări în viața istorică a Evului Mediu și la începutul perioadei contemporane. Luptele sufletești ale lui Augustin considerate din punct de vedere suprasensibil. Influența spirituală a Arhanghelilor normal evoluați și a Arhanghelilor rămași în urmă, care s-a manifestat în luptele religioase din perioada reformei și în Războiul de treizeci de ani. Cunoașterea concretă a forței impulsionante a puterilor spirituale ca sarcină a antroposofiei.

CONFERINȚA a V-a — Dornach, 18 martie 1923

Primirea anterioară a gândurilor de către Spiritele formei și prelucrarea autonomă a gândurilor și a impulsurilor morale cu ajutorul Arhailor în vremea noastră – «Filosofia libertății» ca expresie a acestei conștiențe transformate. Menținerea vechiului tip de spiritualitate prin acțiunea Spiritelor formei rămase în urmă: o problemă fundamentală a timpului nostru. Luptele teologice din Școala lui Ritschl. Fatalitatea celor Paisprezece puncte ale lui W. Wilson, văzută din punct de vedere spiritual. Incapacitatea oamenilor actuali de a îmbătrâni și nemulțumirea tineretului, datorită acestui fapt.

CONFERINȚA a VI-a — Dornach, 22 martie 1923

Gândirea noastră drept cadavru al gândirii vii, prenatale. Incapacitatea acestei gândiri de a înțelege lumea sensibilă – pierderea adevăratei cunoașteri. Eduard von Hartmann despre probleme de teoria cunoașterii. Experiența de vivifiere a omului după vârsta de 28 de ani în epocile de cultură anterioare. Pierderea acestei experiențe drept condiție preliminară a libertății. Actuala necesitate a reînvierii gândurilor și a dobândirii de noi cunoștințe despre viul lumii. Acțiunea plantelor hrănitoare și a plantelor otrăvitoare, în om.

CONFERINȚA a VII-a — Dornach, 23 martie 1923

Omul viețuit ca imaginațiune divină, revelându-se în fizionomie în timpul epocii de cultură proto-hinduse; ca gând divin, revelându-se prin fenomenele vremii la naștere, în timpul epocii proto-persane; ca ființă cosmică, recunoscută prin calcularea constelațiilor stelare în timpul epocii caldeo-egiptene; ca om pământean, trăind în sânge, în timpul epocii grecești. Caracteristica epocii actuale: Omul crește împreună cu Pământul prin gândire. Sarcina epocii noastre, reprezentată în «Parsifal» de Wolfram von Eschenbach drept cale sufletească de la naivitate, prin îndoială, la fericire. Consecințele posibile ale intelectualizării gândirii omenești: distrugerea atmosferei de căldură, atmosferei aerice și a elementului fluid al Pământului în cea de-a cincea, a șasea și a șaptea epocă de cultură.

Facsimil al unei mantre

Note: Relativ la această ediție / Referitoare la text

Desenele și notațiile la tablă

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea