Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA222PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
IMPULSURI ALE PUTERILOR SPIRITUALE ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ

GA 222

Note

Relativ la această ediție

Suportul textului: La baza textului se află transcrierea stenogramei realizată de stenografa de profesie Helene Finckh.

Titlul volumului a fost dat la prima ediție din 1942 de către Marie Steiner.

Relativ la desenele la tablă: Desenele originale la tablă și însemnările lui Rudolf Steiner de la aceste conferințe s-au menținut, deoarece tablele erau acoperite pe atunci cu hârtie neagră. Ele sunt redate micșorat ca o completare la conferințe, într-un volum separat din ciclul «Rudolf Steiner, desene la tablă și notițe din timpul conferințelor». Desenele intercalate în text în edițiile anterioare s-au menținut și la această ediție. Tablele originale corespunzătoare sunt indicate în pasajele corespunzătoare prin numărul de tablă.


Note referitoare la text

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Ediției Complete (GA) sunt indicate în Note prin numărul de bibliografie.

  1. o sută de ani de la nașterea lui Schiller: În 1859 s-au împlinit o sută de ani de la nașterea lui Friedrich Schiller (1759-1805).
  2. „Regatul meu infinit...”: Cuvinte din «Poezia» din lucrarea lirică «Omagierea artelor» de Friedrich Schiller.
  3. din Cursul pe care l-am ținut aici: Filosofie, cosmologie și religie, Cursul francez, zece conferințe, ținute între 6-15 septembrie 1922 la Dornach pentru ascultători de limbă franceză, GA 215.
  4. biografia doamnei consilier. Katharina Elisabeth Goethe, născută Textor, 1731-1808. «Mama lui Goethe, o imagine de viață de la surse», de Karl Heinemann, Leipzig 1891.
  5. de la ea, Goethe a moștenit: Vezi versurile:

    De la tata am statura,
    Conduita serioasă în viață;
    De la măicuța natura veselă
    Și plăcerea de a fabula.
    Din «îmblânzirea Xeniei», Cartea a VI-a.

  6. formularea citată adesea și de mine: Citatul textual este: „A doua considerație se ocupă exclusiv de arta grecilor și caută să cerceteze cum au procedat acei artiști inegalabili pentru a elabora din statura omenească cercul formării divine, care este complet armonios și desăvârșit și din care nu lipsește niciun caracter principal și nici tranzițiile și intermedierile. Presupun că ei au procedat după aceleași legi după care procedează și natura, pe urmele cărora mă aflu.” Călătorie în Italia, Roma, 28 ianuarie 1787. Cuvintele sunt citate de Rudolf Steiner, printre altele, în Concepția despre lume a lui Goethe (1897), GA 6, 1963, pag. 48.
  7. Atunci el a rescris «Ifigenia», în Italia: Prima variantă, în proză, a «Ifigeniei» fusese realizată deja în 1779 la Weimar. Transcrierea ei în versuri albe (pentametru iambic, fără rimă) a fost întreprinsă de Goethe în 1787 la Roma.
  8. La conferințele despre recitare: Arta recitării și declamației, GA 281.
  9. Paracelsus, 1493-1541, medic și cercetător al naturii.
  10. ceea ce a avut Goethe deja în vedere prin cuvintele: Citatul textual este: „Frumosul este manifestarea legilor tainice ale naturii, care ne-ar rămâne în veșnicie ascunse fără manifestarea acestuia.” Lucrările de științele naturii ale lui Goethe, editate și comentate de Rudolf Steiner în «Literatura națională germană» a lui Kürschner, 1884-1897, cinci volume, retipărit la Dornach în 1975, GA 1 a-e, vol. IV, 2: Maxime în proză, partea a XI-a, Arta.
  11. eu l-am indicat: În cadrul răspunsurilor la întrebări din 29 septembrie 1920 de la Dornach. El este conținut în Esența elementului muzical și trăirea sunetului în om, GA 283.
  12. Baruch Spinoza, 1632-1677, filosof olandez.
  13. Galileo Galilei, 1564-1642, cercetător italian al naturii.
  14. Nicolaus Copernic, 1473-1543, astronom.
  15. Aurelius Augustinus, 354-430; în lucrarea sa principală «Confesiuni» el descrie drumul sufletesc al devenirii sale. Afirmații importante despre Augustinus se găsesc în conferințele lui Rudolf Steiner Filosofia lui Toma d’Aquino, GA 74 și în lucrarea lui Rudolf Steiner Creștinismul ca fapt mistic și misteriile antichității (1902), GA 8, cap.: Augustin și Biserica.
  16. pe care le-am dezvoltat deja aici cu un timp în urmă: În ciclul Simptomatologie istorică 9 conferințe, Dornach între 18 octombrie și 3 noiembrie 1918, GA 185. Expunerile corespunzătoare se găsesc în primul rând în conferința a noua.
  17. din conferința pe care am ținut-o recent aici: este avută în vedere prima conferință din acest volum.
  18. pentru care Schiller ne-a dat întrucâtva o orientare: În «Istoria războiului de treizeci de ani», Cartea întâi.
  19. Eu v-am menționat adesea: De exemplu în conferințele de la Dornach din vara anului 1921 Devenire umană, suflet cosmic și spirit cosmic, GA 205 și 206.
  20. școala lui Ritschl: Albrecht Ritschl, 1822-1889, profesor de teologie la Bonn și Gottingen. A întemeiat propria sa școală în cadrul protestantismului.
  21. nu voi putea ține următoarele trei conferințe: Conferința de vineri (23 martie) a fost totuși ținută, deoarece Rudolf Steiner a trebuit să-și amâne călătoria la Stuttgart. Este vorba de ultima conferință din acest volum.
  22. L-am vizitat cândva: Vezi autobiografia lui Rudolf Steiner Viața mea (1923-25), GA 28, Cap. 9.
  23. Eduard von Hartmann, 1842-1906; vezi articolul lui Rudolf Steiner despre el «Eduard von Hartmann. Învățătura și importanța sa» (în Bazele metodice ale antroposofiei 1884-1901, GA 30, 1961, pag. 288 ș.u.) și expunerile lui Rudolf Steiner din Enigmele filosofiei expuse în schiță în istoria lor (1914), GA 18.
  24. Ludwig Büchner, 1824-1899, medic și scriitor materialist.
  25. grasul Vogt: Karl Vogt, 1817-1895, profesor de zoologie la Giessen, ulterior la Geneva, pionier al darwinismului.
  26. viespile de nisip: În edițiile anterioare s-a spus, conform stenogramei, „viespe de gale” sau „viespe galică”. În conformitate cu «Viața animalelor» a lui Grzimek, vol. II, ca și a cărții lui Michael Chinery «Insectele Europei Centrale» (Ed. A treia 1984), printre nenumăratele subspecii ale familiei viespilor de gale nu apare niciuna care să corespundă descrierii lui Rudolf Steiner. Dar există o legătură prelungită, ca o tijă, între cap și abdomen la mai multe specii ale familiei de viespi săpătoare, în special la subspecia viespii de nisip (Ammophila sabulosa sau Ammophila adriaansei). Este de presupus că a avut loc o greșeală de auz a stenografei.
  27. eu am vorbit recent despre regnurile ființelor elementare: Este avută în vedere conferința din 20 ianuarie 1923 (conferința a 8-a din ciclul Cunoașterea vie a naturii, GA 220.
  28. pe care le-am indicat deja în alte conferințe: De exemplu în conferința a XI-a din ciclul Univers, Pământ și om, GA 105.
  29. cum a fost menționat, de exemplu, la moartea lui Kaspar Hauser: În romanul lui Jakob Wassermann «Kaspar Hauser sau inerția inimii». Vezi alte amănunte în această privință în cartea lui Karl Heyer «Kaspar Hauser și destinul Europei Centrale în secolul XIX», Contribuții la istoria Occidentului, Vol. IX, 1958, pag. 24 ș.u.
  30. Eu am expus cândva aici: În ciclul Raportul lumii stelelor cu omul și al omului cu lumea stelară, GA 219, Conferința a VIII-a.
  31. Wolfram von Eschenbach: A trăit în ultimii ani ai secolului al XII-le și primii ani ai secolului al XIII-lea.
  32. Noi am considerat adesea poemul: De exemplu în ciclul Christos și lumea spirituală, GA 149, în conferința a cincea și a șasea și în ultima conferință din ciclul Misteriile Orientului și ale creștinismului, GA 144.
  33. Dacă inima este plină de îndoială...: Cuvintele sunt o traducere liberă a primelor două versuri din Parsifal a lui Wolfram.


AcasăLucrări OnlineIndex GA222PrecedentaUrmătoarea