|
Rudolf SteinerENTITĂŢILE SPIRITUALE ÎN
CORPURILE CEREŞTI
|
![]() |
|---|
Treptele
adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)
În
legătură cu publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner
Cuvânt
introductiv. Răspuns la urările de bun venit adresate
auditoriului — Helsingfors,
3
aprilie
1912
Conferinţa
I — Helsingfors, 3
aprilie
1912 — Calea care conduce la perceperea fiinţelor elementare
în
corpul eteric al Pământului; albastrul cerului, verdele pădurii;
albul
zăpezii trezesc simţăminte morale: cucernicie, întelegere,
pricepere
pentru materie. În sunet şi în octava sa trăim consonanţa
dorinţei şi a
ratiunii. Dincolo de metale, privirea ocultă găseşte entităţi cu
contururi precise: fiinţele elementare ale Pământului; în
ploaia care
cade şi în ceaţa care urcă, entităţi în continuă schimbare:
fiinţele
elementare ale apei; ele scot, primăvara, plantele din pământ.
Conferinţa
a II-a
— Helsingfors, 4 aprilie 1912
— Fiinţele elementare ale aerului apar ca lumini ce se aprind brusc, ca
fulgerul; ele trăiesc în veştejire, asigură coacerea. Fiinţele
elementare ale focului sunt păzitorii germenilor. Corpul astral al
Pământului este vieţuit de omul adormit; în el trăiesc
Spiritele
mişcărilor de revoluţie care determină aparitia anotimpurilor; ele
mişcă Pământul în jurul axei sale, determinând
succesiunea zi-noapte.
Omul nu trebuie să-şi piardă conştienţa şi conştiinţa în cursul
formării sale oculte; atunci el se poate trezi în Eul său, vede
Soarele
şi în timpul mişcării lui din timpul nopţii. Lumea Spiritelor
elementare se exprimă în forţele naturale, aceea a Spiritelor
timpurilor de revoluţie în legile naturale, aceea a Spiritului
planetar
în sensul naturii.
Conferinţa
a III-a — Helsingfors,
5 aprilie 1912 — Omul are o viaţă interioară; Îngerii
trăiesc în
adevărul absolut: ceea ce percep ei este revelarea naturii proprii
în
lumea exterioară; în locul vieţii interioare ei trăiesc o umplere
cu
spirit; ei sunt conducătorii oamenilor individuali. Conducători ai
popoarelor sunt Arhanghelii, iar ai epocilor Archaii: descendenţii lor
sunt Spiritele naturii Pământului, cei ai Arhanghelilor Spiritele
naturii apei, cei ai Îngerilor Spiritele aerului. Dacă omul
săvârşeşte
fapte de iubire, el se îmbogăţeşte, nu sărăceşte; acest lucru
este
sugerat prin imaginea unui pahar cu apă, care atunci când
îl golim se
umple cu şi mai multă apă. Pregătirea pentru depăşirea vieţii
interioare obişnuite; în acest sens este utilă matematica.
Conferinţa
a IV-a — Helsingfors, 6
aprilie 1912 — Pe prima treaptă a clarviziunii omul foloseşte
corpul astral; ccea ce percepe aici îşi poate aminti; pe treapta
a doua
foloseşte corpul eteric; atunci el introduce clarvederea în
starea de
conştienţă obişnuită şi recunoaşte entităţile celei de a doua Ierarhii:
Exusiai, Dynamis, Kyriotetes. El se simte cufundat în celelalte
fiinţe.
În starea de conştienţă obişnuită, aceasta corespunde milei,
iubirii.
Revelarea fiinţei entităţilor Ierarhiei a doua rămâne ceva
independent,
iar în interior este produsă viaţa, percepută ca sunet spiritual,
muzica sferelor. Exusiai sunt dătători de formă pentru tot ce este viu;
în transformările de formă se revelează Dynamis. În forma
fizionomiei,
a frunzei şi a florii, omul recunoaşte Kyriotetes. Entităţile Ierarhiei
a doua au drept descendenţi sufletele-grup ale plantelor şi ale
animalelor.
Conferinţa
a V-a — Helsingfors, 7
aprilie 1912 — Pe treapta a treia de clarvedere noi ne unim cu
fiinţa pe care o contemplăm; atunci percepem entităţile primei
Ierarhii: Tronurile, Heruvimii şi Serafimii. Viaţa lor interioară
constă în crearea altor fiinţe. Descendenţii lor sunt Spiritele
timpurilor de revoluţie. Entităţile superioare au Exusiai ca mădular
inferior, apoi Dynamis, Kiriotetes, Tronuri, Heruvimi, Serafimi. Ele
privesc spre Sfânta Treime: Tatăl, Fiul, Sfântul Duh. Forma
exterioară
a unui Spirit al formei este o planetă; dincolo de acesta se află
Spiritele mişcării, ale înţelepciunii, ale voinţei, Heruvimii,
Serafimii. În fenomenele meteorologice acţionează Dynamis;
în
conştienţa planetelor sunt Kyriotetes; Tronurile reglează mişcarea prin
spaţiu a planetei; Heruvimii armonizează aceste mişcări; Serafimii
coordonează diferitele sisteme planetare. Treimea supremă acţionează
în
Cosmos, în diferitele sisteme planetare, ca învelişuri.
Conferinţa
a VI-a — Helsingfors, 8
aprilie 1912 — Spiritele luciferice se străduiesc să dezvolte o
viaţă interioară independentă, proprie; prin aceasta devin spirite ale
neadevărului. În loc să se umple cu Ierarhiile superioare, ele se
separă de acestea. O planetă este ceea ce umple cu substanţă eterică
întregul spaţiu delimitat de orbita aparentă, eliptică. Spiritele
formei care domină sfera eterică a unei planete acţionează din Soare.
Împotriva acestora acţionează din afară Spiritele luciferice ale
entităţilor, Exusiai; prin aceasta se produce o invaginare: planeta
fizică. Pământul nostru ese în realitate o spărtură
în spaţiul cosmic.
Materia este formă spartă. Serafimii şi Heruvimii sunt purtătorii
luminii Soarelui; împotriva lor acţionează Spiritele luciferice,
aruncând lumina înapoi. Pentru prima oară acest lucru a
fost consemnat
de Zarathustra; el numeşte Spiritul solar Ahura Mazdao, Spiritele
rebele ale întunericului Angramainyu.
Conferinţa
a VII-a — Helsingfors, 10
aprilie 1912 — Entitătile spirituale, de la Serafimi până
la
Spiritele înţeleciunii, domină dezvoltarea Soarelui, a stelelor
fixe;
sfera de influenţă a planetelor coboară până la Spiritele formei,
iar
până la sfera lunară coboară influenţa Îngerilor. Corpul
astral
străbate creierul şi splina, corpul eteric ficatul, Eul sistemului
sangvin. Lunile sunt cadavrul sistemului planetar, planetele corpul
fizic viu, aşa cum sunt animalele pe Pământ; steaua fixă,
Soarele,
face, din punct de vedere ocult, aceeaşi impresie ca şi corpurile
eterice ale plantelor; în el se află corpul eteric al sistemului
planetar, care ajunge până la marginea extremă a acestuia.
În
entităţile spirituale ale planetelor se găseşte şi corpul astral.
Forţele nocive ale entităţilor luciferice sunt adunate de comete, care
în cele mai multe cazuri se formează din nou la intrarea în
sistemul
planetar şi dispar când pornesc mai departe în afara
dimensiunilor
spaţiale. În comete acţionează Serafimii şi Heruvimii.
Conferinţa
a VIII-a — Helsingfors,
11
aprilie 1912 — Cel ce parcurge evoluţia ocultă trebuie să
înveţe
să privească lumea cu modul de percepţie al Îngerilor. El nu vede
nimic
din corpurile fizice, dar mai păstrează o imagine-amintire a corpurilor
cereşti; ele se prezintă ca ceva din trecut. Contemplând Luna el
va fi
transpus în stadiul vechii Luni; aceasta a devenit Pământ
prin lucrarea
Puterilor. Dacă privirea clarvăzătoare se îndreaptă spre planete,
ea
primeşte de asemenea o imagine-amintire. Când omul simte numai
milă şi
iubire, Soarele fizic a dispărut. El era văzut în Misteriile
egiptene
la miezul nopţii: se ajunge în starea de vechiul Soare al
Pământului.
Tezaurul Nibelungilor este în realitate un talisman din aur. Omul
are
în lumea fizică un Eu; Eul-grup al animalelor se află în
plan astral,
cel al plantelor în Devachan, cel al mineralelor în
Devahanul superior.
Primăvara, corpul astral al plantelor simte în lumea astrală o
adormire, la veştejirea lor, toamna, o trezire. Dacă se sfarmă pietre,
corpul astral al mineralelor resimte o senzatie de bunăstare în
Devachan. Dacă se smulge o plantă cu rădăcina ei din sol, corpul astral
al plantei resimte în lumea astrală o suferinţă.
Conferinţa
a IX-a — Helsingfors, 13
aprilie 1912 — Raţiunea este activă şi în regnul animal:
viespile fabrică hârtie. Dinspre cele 6-7 planete actionează
Eurile-grup ale animalelor asupra principalelor tipuri ale regnului
animal; în producerea de specii acţionează cele 12 constelaţii
zodiacale. Aceste Euri-grup sunt descendenţi ai Puterilor care au dat,
pe vechea Lună, corpul astral omului. Spiritele luciferice care le
corespund produc speciaţia în neamul omenesc dinspre planete,
având
drept consecinţă apariţia principalelor rase. Puterile inspiră dinspre
planete marile impulsuri spirituale, de exemplu, dinspre Mercur ocult
budismul; din această cauză H.P. Blavatsky spune: Buddha = Mercur.
Asupra corpului fizic al plantelor acţionează dinspre planete
descendenţii Puterilor; ei determină inserţiile în spirală ale
frunzelor pe tulpină. În direcţia tulpinii acţionează Eurile-grup
ale
plantelor de pe Soare; ele sunt descendenţi ai Domniilor. Spiritele
timpurilor de revoluţie leagă principiul mişcării cu principiul
tulpinal: principiul spiral în staminele dispuse în spirală
şi
principiul tulpinal în pistil. În timpul vechiului Soare,
Domniile au
dat omului corpul eterie; acum ele acţionează din Soare pe verticala
plantei. Cei şapte Rishi au reprodus amintirile legate de cele şapte
mari culturi ale Atlantidei, dar deasupra acestora se află
Vichvakarman. Zarathustra numea acest Spirit al înţelepciunii
Ahura
Mazdao, egiptenii Osiris, care a fost îmbucătăţit de Typhon şi pe
care
omul nu-l întâlneşte decât după moarte. În cea
de a patra epocă de
cultură postatlanteană Christos a fost inspirat direct, timp de trei
ani, de acest Spirit solar al înţelepciunii; el este Spiritul
unificator al culturii pământeşti. Occidentul a primit acest
impuls-Christos din Orient.
Conferinţa
a X-a — Helsingfors, 14
aprilie 1912 — Formele cristaline ale regnului mineral trebuie
atribuite modului de acţiune al Spiritelor formei (Stăpâniri) sau
al
descendenţilor lor; elementul eteric provine de la Puteri, din planete
şi-şi creează substanţele: din Saturn plumbul, din Jupiter staniul, din
Marte fierul, din Venus ocultă cuprul, din Mercur ocult mercurul
(argintul viu). Astralul mineralului vine de la Domnii sau de la
descendenţii acestora din Soare. Spiritele luciferice ale
înţelepciunii
revarsă din Soare elementul eteric şi produc aurul, iar echilibrul este
restabilit prin curenţi eterici de pe Lună, care produc argintul.
Spiritele înţelepciunii trăiesc în stelele fixe; lumina
fizică a
acestora vine de la Spiritele luciferice ale înţelepciunii.
Eurile-grup
aie mineralelor acţionează din afara sistemului planetar prin Tronuri
sau descendenţii lor; dacă devin luciferice, ele apar în
meteoriţi şi
în comete; în cursul traversării sistemului planetar ele
atrag materie
minerală, care îşi are obârşia tot în Tronuri. Mai de
mult Saturn
prezenta o coadă care s-a adunat mai târziu într-un inel
închis; el
este asemănător cu coada unei planete. Uranus şi Neptun sunt planete
care au fost captate mult mai târziu de sistemul nostru solar.
Prin
entităţile luciferice de pe treapta Tronurilor, cometa obţine o natură
minerală. Stăpânirile au creat Eul-grup al omului, diferenţiat
apoi de
celelalte entităţi ale diferitelor Ierarhii. Iahve este reflectarea lui
Christos dinspre Lună. Şi pentru H.P. Blavatsky Iahve este un zeu
lunar, iar Lucifer adversarul său. Christos este adevăratul Lucifer.
Astfel de abordări ale lumilor cereşti trebuie să devină o sursă de
forţă morală, care promovează armonie şi pace pe Pământ.
OCULTISMUL
ŞI INIŢIEREA — conferinţă
publică, Helsingfors, 12
aprilie 1912 — Viaţa de după moarte, reîncarnare şi
destin.
Recunoaştem numai lucrurile la a căror creaţie putem participa. Viaţa
noastră de zi este un proces distructiv care este reechilibrat în
mod
creator noaptea. Mila şi iubirea ne permit să pătrundem în ceea
ce ne
este străin, iar din interior conştiinţa vorbeşte dintr-o lume
superioară. Pregătirea prin meditaţie şi concentrare în vederea
obţinerii de cunoştinţe superioare conduce mai întâi la
trăirea de
imagini pe care le-a creat omul; în felul acesta el participă la
un
proces creator. Inspiraţia este o stare superioară. În vremuri
mai
vechi, pregătirea se făcea sub conducerea unui guru, care în
prezent
trebuie înlocuit prin hotărârea plină de energie a voinţei
omului
însuşi. Cultura prezentului nu mai suportă referirea la adepţi.
H.P.
Blavatsky se referă la guru.
Expresia germană Geister der
Umlaufszeiten se referă la Spiritele mişcărilor de revoluţie,
incluzând toate mişcările în jurul unei axe (mişcarea de
rotaţie) sau
ale unui centru (parcurgerea unei orbite planetare). Este vorba de
spiritele a căror activitate determină alternanţe sau succesiuni de
etape regulate, cum sunt ziua-noaptea, anotimpurile, dar şi fenomene
fizice şi biologice succesive, regulate sau ciclice, legate de primele:
îngheţ-dezgheţ,
germinare-răsărire-creştere-înflorire-coacerea
seminţelor ş.a.m.d., pe scurt, toate activităţile care, exterior, se
exprimă prin manifestări regulate care se oglindesc în
aşa-numitele
legi naturale sau legi ştiinţifice.
În textele antroposofice publicate de Editura Univers
Enciclopedic
se face distincţia între două noţiuni exprimate prin cuvinte care
în
limba română au forme foarte asemănătoare, dar care în
germană sunt
diferite şi au conţinuturi net deosebite; este vorba de:
Conştiinţă (Gewissen) =
fundament moral care determină atitudinile omului faţă de diferite
probleme, atât în cadrul relaţiilor cu lumile superioare
cât si cu
semenii săi.
Conştienţă (Bewusstsein) =
nivelul de reflectare a realităţilor pe diferite trepte, corespunzător
cu gradul de evoluţie al indivizilor umani. Semnalăm faptul că în
traducerile din limba franceză adeseori aceste noţiuni sunt confundate,
deoarece francezii folosesc în ambele cazuri acelaşi
cuvânt, conscience.