|
COPERTA IV După încheierea epocii greco-romane, a patra din evoluţia omenirii, a cărei caracteristică a constat în dezvoltarea sufletului raţiunii, începând cu secolul al XV-lea a început epoca actuală, care va continua până la jumătatea mileniului al patrulea, în care evoluţia omenirii va desăvârşi dezvoltarea sufletului conştienţei. În conferinţele cuprinse în acest volum, Rudolf Steiner analizează stadiul a trei curente culturale rezultate din decăderea Imperiului roman: viaţa spirituală decadentă caracteristică culturii orientale, dezvoltarea gândirii adecvate vieţii economice în vest, găndirea logic-dialectic-juridică din zona intermediară. „Am ajuns, spune autorul, la momentul în care în întreaga umanitate trebuie să se răspândească o înţelegere egală pentru cele trei domenii.“ Acest lucru nu este posibil decăt printr-o implicare conştientă, activă a cât mai multor oameni la evenimentele unei evoluţii la care participă în egală măsură ei şi ierarhiile spirituale superioare omului. În acest context, este prezentată importanţa înţelegerii actuale a Misteriului de pe Golgota, care va însoţi reîntâlnirea unui număr mereu crescănd de oameni cu Hristos, în lumea suprasensibilă, începând chiar din a doua parte a secolului al XX-lea. biolog dr. Petre Papacostea |
Treptele
adevărului (biolog
dr. Petre Papacostea)
În
legătură cu publicarea
conferinţelor lui Rudolf Steiner
Conferinţa
I — Dornach, 17 octombrie
1920 — Puncte pregnante ale istoriei mondiale; abordare
simptomatică a istoriei. Disputa dintre filosoful francez Alkuin şi un
gânditor grec asupra esenţei morţii în jurul anului 800
d.Hr.
Influenţele vieţii spirituale orientale asupra centrului şi vestului.
Platonicism şi aristotelism. Cultura estului: viaţă spirituală
decadentă; cultura vestului: gândire adecvată pentru viaţa
economică;
centrul: gândire logic-dialectic-juridică care se ocupă cu ceea
ce
trăieşte omul între naştere şi moarte şi este aptă a organiza
domeniul
statal-juridic; cultura Eului. „Am ajuns în acel punct al
evoluţiei
umane în care asupra întregii umanităţi trebuie să se
extindă o
înţelegere egală a celor trei domenii.“ Necesitatea dezvoltării
universităţii libere şi fundarea uniunii şcolare universale.
Conferinţa
a II-a
— Dornach, 22 octombrie 1920
— Dezvoltarea conştienţei Eului cu începere din secolul al
XV-lea.
Tripartiţia în decursul istoriei. Fiinţele elementare care
acţionează
împotriva ideii tripartiţiei în vest şi în est.
Conferinţa
a III-a — Dornach,
23 octombrie 1920 — Dezvoltarea a trei curente din romanitatea
în declin. Omul centrului între est şi vest. Economie nouă,
jurisprudenţă în repaus, viaţa spirituală încheiată.
Conferinţa
a IV-a — Dornach, 24
octombrie 1920 — Scrisorile
estetice ale lui Schiller şi „basmul“ lui Goethe în
legătură cu
antroposofia şi tripartiţia.
Conferinţa
a V-a — Dornach, 29
octombrie 1920 — Transformarea structurii sufletului
omenirii începând cu secolul al XV-lea. Scăderea
intensitătii
cunoaşterii. Apariţia intelectualismului şi dezvoltarea libertăţii
umane. Forţa intelectuală a omului şi nostatgia cunoaşterii.
Conferinţa
a VI-a — Dornach, 30
octombrie 1920 — Dezvoltarea intuirii lui Hristos, de la gnosă
până în prezent. Interzicerea de către Biserică a citirii
evangheliilor. Calea imaginaţiunilor. Reapariţia lui Hristos.
Conferinţa
a VII-a — Dornach, 31
octombrie 1920 — Lupta spirituală viitoare, între est şi
vest.
Trăirea lui Hristos în secolul al XX-lea. Transformarea
dispoziţiei
sufleteşti a omenirii, începând din secolul al XV-lea.
CE FACE
ÎNGERUL ÎN CORPUL NOSTRU
ASTRAL? — Zürich, 9
octombrie 1918 — Acţiunea ierarhiilor
în om
şi acţiunile opuse ale lui Lucifer şi Ahriman
CUM ÎL
GĂSESC PE
HRISTOS? —
Zürich, 16 octombrie 1918
—
Situaţia umanităţii în vremea Misteriului
de pe Golgota. Tertulian. Anul 666. Impulsurile de la Gondishapur.
Regăsirea lui Hristos