Rudolf Steiner TAINA SFINTEI TREIMI GA 214 unsprezece conferinţe, ţinute la Dornach, Oxford şi Londra între 23 iulie şi 30 august 1912 Traducere din limba germană de biolog dr. Petre Papacostea Titlul original : Das Geheiminis der Trinität Nr.curent în bibliografia generală GA 214 Traducerea s-a făcut după ediţia germană, 1980, Rudolf Steiner Verlag, Dornach /Schweis ©1998 Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

CUPRINS

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

TAINA SFINTEI TREIMI

Conferinţa I — Dornach, 23 iulie 1922 — Puncte de vedere ale ştiinţei despre spirit pentru dezvoltarea teologiei: viaţa spirituală îngropată în uitare a primelor veacuri creştine. Dionisie Areopagitul, Augustin, scolastica. Activitatea unui colegiu din Italia pentru desfiinţarea principiului iniţierii. Popoarele nordice care se infiltrează spre sud şi atitudinea lor faţă de problemele spirituale, mai ales cu privire la morţi. Morţi de seamă ca paznici ai Sfântului Graal, acţionând prin intermediul cavalerilor Ordinului lebedei. Legenda lui Lohengrin. Teologia evului mediu. Martianus Capella. Cele şapte arte libere. Teologia modernă. Gregor Mendel.

Conferinţa a II-a — Dornach, 28 iulie 1922 — Concepţia lui Goethe despre lumea plantelor bazată pe noţiuni mobile ca punct de sprijin pentru modul imaginativ de contemplare, în opoziţie cu Linné. Cuprinderea formelor vegetale prin imaginaţiuni, a formelor animale prin inspiraţii şi a Eului uman prin intuiţie. Expresia exterioară şi interioară a diferitelor mădulare componente ale fiinţei umane (corp fizic, corp eteric, corp astral, Eu) în forma umană. Despre formele animale: Sfinxul, Sfântul Duh ca porumbel, Hristos ca Miel al lui Dumnezeu, ca imaginaţiuni inspirate ale clarvederii antice.

Conferinţa a III-a — Dornach, 29 iulie 1922 — Luptele religioase ale evului mediu ca bază pentru direcţiile spirituale mai noi. Johannes Scotus Erigena şi călugărul Gottschalk. Disputa asupra predestinării şi asupra Cinei. Evoluţia opoziţiei scolastice dintre cunoaşterea raţională şi revelaţie până în timpurile cele mai noi; opoziţia dintre Schiller şi Goethe.

Conferinţa a IV-a — Dornach, 30 iulie 1922 — Eul uman deplin conştient şi taina Sfintei Treimi. Principiul cosmic viu al Tatălui. Principiul vindecător pentru trupul uman care se degradează şi ridicarea la Cer a Fiului. Trimiterea Duhului Sfânt prin Hristos. Posibilitatea omului de a înţelege suprasensibilul cu ajutorul spiritului care sălăşluieşte în el. Imposibilitatea de a înţelege cu adevărat pe Hristos în afara Treimii.

OMUL ŞI RELAŢIA SA CU LUMEA SPIRITUALĂ ÎN SUCCESIUNEA TIMPURILOR

Conferinţa a V-a — Dornach, 5 august 1922 — Imagini reziduale, imagini-gânduri şi amintiri. Transformarea relaţiei dintre Eu, corp astral, corp eteric şi corp fizic în decursul timpurilor. Transformarea amintirii legate de aceasta. Percepţia prin intermediul capului în epoca intelectualistă, cunoaşterea zeilor în timpurile vechi şi noua vieţuire a lui Hristos. Amintirea în existenţa post-mortem.

Conferinţa a VI-a — Dornach, 6 august 1922 — Concepţia despre lume a lui Oswald Spengler în primul şi mai ales în cel de al doilea volum al lucrării sale Declinul Occidentului. Mistica materialistă a lui Spengler şi nedumerirea în faţa maşinii. Importanţa epocii maşiniste pentru evoluţia lumii. Necesitatea trezirii pentru gândirea imaginativă.

Conferinţa a VII-a — Dornach, 9 august 1922 — Alte aspecte legate de Declinul Occidentului a lui Oswald Spengler şi ignoranţa sa totală cu privire la adevăratul mers al evoluţiei umanităţii. Evoluţia gândurilor omenirii ca educaţie pentru libertate. Activitatea spiritelor elementare începând cu secolul al XVI-lea şi legătura lor cu viaţa socială. Cuvinte de rămas-bun înaintea călătoriei în Anglia.

MISIUNEA SPIRITULUI

Conferinţa a VIII-a — Oxford, 20 august 1922 — Metoda cercetării suprasensibile. Obiectul cunoaşterii iniţiatice: omul cunoscător. Şcolirea vieţii gândurilor. Esenţa meditaţiei pentru obţinerea imaginaţiei, inspiraţiei şi intuiţiei. Exercitiu de privire restrospectivă. Corpul eteric privit ca un corp temporal. Transformarea memoriei. Nemurire şi nenaştere. Unificarea ordinii cosmice fizice şi morale.

Conferinţa a IX-a — Oxford, 22 august 1922 — Viaţa dintre moarte şi o nouă naştere din punctul de vedere al inspiraţiei. Procesul de inversare. Coborârea spre o nouă naştere. Istoria ca istorie a sufletului. Particularităţi ale comunicării cu morţii. Relaţia lor cu limba. Adam Kadmon. Structurarea formei umane prin constelaţii şi mişcările stelelor. Formarea ochilor, a inimii. Desfinţarea vechii ştiinţe iniţiatice în secolul al IV-lea. Ştiinţă şi credinţă (dogme). Reprezentarea Eului şi omul simetric. Transformarea viitoare a celor doi ochi într-un ochi spiritual unitar. Necesitatea înţelegerii procesului de inversare.

Conferinţa a X-a — Oxford, 27 august 1922 — Misteriul de pe Golgota ca sens al întregii existenţe pământene. Cina cea de taină a lui Leonardo: un document în acest sens. Structura sufletească a oamenilor dinaintea creştinismului. Principiul Tatălui. Noţiunile de păcat şi boală. Terapeuţii. Învăţăturile din Misterii despre Hristos, vestirea venirii lui. Legătura apostolilor cu Hristos după moartea acestuia. Învăţătura sa despre nemurirea sufletului. Partea moartă a gândurilor noastre actuale şi trezirea ei prin Duhul Viu, Vindecător, Sfânt.

Conferinţa a XI-a — Londra, 30 august 1922 — Retrăirea mişcărilor planetelor şi a constelaţiilor de stele fixe în timpul somnului. Percepţia eterică a inimii. Ochiul solar, ochiul uman. Hristos, călăuză prin evenimentele încâlcite ale sferei zodiacale. Vieţuirea propriei tale karma. Trezirea şi elementul lunar. Ştiinţa iniţiatică orientală, greacă şi noua ştiinţă iniţiatică. inţelegerea istoriei. Relaţiile dintre Cer şi Pământ. Comunicarea cu morţii prin limba inimii.

Note

NOTĂ

În traducerea de faţă s-au folosit următorii termeni neuzuali în limba română, cu scopul de a evita confuzii prin apropierea de alte cuvinte asemănătoare care au însă un cu totul alt conţinut:

— Misterii (sing. Misteriu): Activităţi culturale sau de practicare a unor tehnici având ca finalitate iniţierea învăţăceilor în cunoaşterea lumilor suprasensibile. Vorbim despre Misteriul de pe Golgota ca eveniment iniţiatic suprem, săvârşit de însuşi Dumnezeu-Fiul în văzul tuturor oamenilor, prin jertfa deplină adusă în scopul mântuirii lor. După Misteriul de pe Golgota, celelalte locuri de Misterii ale antichitătii şi-au încetat într-un timp relativ scurt activitatea.

— Imaginaţiune: Rezultatul unei activităti mentale creatoare de imagini cu semnificaţii simbolice care pot acţiona asupra activităţii sufleteşti, dar pot ajunge până la acţionarea în lumea fizică. În acest sens, R. Steiner vorbeşte despre forma plantelor ca despre imaginaţiuni, produse ale lumilor suprasensibile. Imaginaţiunile se deosebesc astfel de imaginile produse de simplul joc al fanteziei umane.

TRADUCĂTORUL