Rudolf Steiner

METAMORFOZELE VIEŢII SUFLETEȘTI
CĂI ALE TRĂIRILOR SUFLETEȘTI

PARTEA A DOUA

GA 59

Traducere după: Rudolf Steiner METAMORPHOSEN DES SEELENLEBENS PFADE DER SEELENERLEBNISSE Zweiter Teil După stenograme nerevăzute de conferenţiar, editate de “Administraţia moştenirii Rudolf Steiner” Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1984 GA 59 Traducător: Diana Sălăjanu Coperta: Adriana Crişan Redactor: Agenor Crişan ©1997 Editura TRIADE Cluj-Napoca ISBN 973-9196-28-4 EDITURA TRIADE Str. Cetăţii Nr. 9 400166 Cluj Napoca Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007 www.edituratriade.ro edituratriade@yahoo.com

Despre publicaţiile din opera sub formă de conferinţe
a lui Rudolf Steiner

Baza ştiinţei spirituale orientată antroposofic este constituită din lucrările scrise de Rudolf Steiner (1861-1925). Alături de acestea el a ţinut, între anii 1900 şi 1924, numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, iar mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial el voia ca aceste conferinţe, ţinute totdeauna liber, să nu fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simţit răspunzător de a le ordona. Această sarcină i-a încredinţat-o Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din dipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie ţinut cont de rezerva sa faţă de toate scrierile de acest gen: “Totuşi, trebuie luat în considerare faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli “.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el se exprimă asupra raportului conferinţelor pentru membrii, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscris tipărit, faţă de scrierile sale publice. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în acelaşi fel, şi pentru cursurile referitoare le diverse specialităţi, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor directoare date de ea, editarea operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Date mai amănunţite referitoare la text se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Indicaţii”.

CUPRINS

Notă la actuala ediţie

Cuprinsul detaliat al conferinţelor

Conferinţa a X-a — Berlin, 20 ianuarie 1910 — Ştiinţa spirituală şi vorbirea

Conferinţa a XI-a — Berlin, 3 februarie 1910 — Despre râs şi plâns

Conferinţa a XII-a — Berlin, 10 februarie 1910 — Ce este mistica?

Conferinţa a XIII-a — Berlin, 17 februarie 1910 — Esenţa rugăciunii

Conferinţa a XIV-a — Berlin, 3 martie 1910 — Boală şi vindecare

Conferinţa a XV-a — Berlin, 10 martie 1910 — Omul pozitiv şi omul negativ

Conferinţa a XVI-a — Berlin, 28 aprilie 1910 — Rătăcire şi nebunie

Conferinţa a XVII-a — Berlin, 5 mai 1910 — Conştiinţa umană

Conferinţa a XVIII-a — Berlin, 12 mai 1910  — Misiunea artei (Homer, Eschil, Dante, Shakespeare, Goethe)

Indicaţii

Ediţia completă Rudolf Steiner