Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

DEZVOLTAREA SĂNĂTOASĂ A FIINŢEI UMANE

O introducere în pedagogia şi didactica antroposofică
CURS PENTRU EDUCATORI ŞI DASCĂLI
GA 303

16 conferinţe prezentate la Dornach între 23 decembrie 1921 şi 7 ianuarie 1922
Discuţii cu dascălii din 1, 3 şi 5 ianuarie 1922

coperta cartii

Traducere după:
Rudolf Steiner
DIE GESUNDE ENTWICKELUNG DES MENSCHENWESENS
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1987
GA 303

S-a folosit şi varianta în limba franceză, publicată de Edition Anthroposophiques Romandes, Geneva 1988

Traducător: Ligia Sălăjanu

©2001 Editura TRIADE Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-99-3

EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9, 400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020; 0745.086.007
edituratriade@yahoo.com




Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Baza ştiinţei spirituale orientată antroposofic este constituită din lucrările scrise de Rudolf Steiner (1861-1925). Alături de acestea el a ţinut, între anii 1900 şi 1924, numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, iar mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial el voia ca aceste conferinţe, ţinute totdeauna liber, să nu fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simţit răspunzător de a le ordona. Această sarcină i-a încredinţat-o Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din dipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie ţinut cont de rezerva sa faţă de toate scrierile de acest gen: “Totuşi, trebuie luat în considerare faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli “.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el se exprimă asupra raportului conferinţelor pentru membrii, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscris tipărit, faţă de scrierile sale publice. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în acelaşi fel, şi pentru cursurile referitoare le diverse specialităţi, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor directoare date de ea, editarea operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Date mai amănunţite referitoare la text se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Indicaţii”.




CUPRINS

CONFERINŢA IDornach, 23 decembrie 1921 — Istoria mişcării antroposofice. Trei faze: 1. Mişcare religioasă teoretică, asociată Societăţii Teosofice. 2. Efort pentru a intra în domeniul artei. Goetheanumul. 3. Aplicaţii practice în toate domeniile: social, pedagogic, ştiinţific...

CONFERINŢA a II-aDornach, 24 decembrie 1921 — Gândirea modernă este ştiinţifică şi intelectualistă. Spencer. Actuala viziune asupra lumii este incapabilă să explice fiinţa umană. Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decât nişte capete uriaşe.

CONFERINŢA a III-aDornach, 25 decembrie 1921 — Darwin. Haeckel. Du Bois-Reymond. Limitele cunoaşterii. Contradicţie între intelectualism şi rousseauism. Gândirea modernă trebuie să-şi extindă cercetările asupra vieţii de somn şi de vis. Cunoaşterea omului, bază a pedagogiei.

CONFERINŢA a IV-aDornach, 26 decembrie 1921 — Spiritul nostru trebuie să se mişte tot atât de liber în timp, ca şi în spaţiu: în clipa prezentă, a vedea trecutul şi viitorul. Animalul trece în mod direct de la copilărie la bătrâneţe; omul se caracterizează printr-o foarte lungă perioadă intermediară. Anomalii: senectute precoce, copilărie prelungită. Imaginaţia, Inspiraţia, Intuiţia se dezvoltă pe baza calităţilor proprii celor trei vârste ale vieţii: prospeţime şi vitalitate, gândire clară, dăruire de sine.

CONFERINŢA a V-aDornach, 27 decembrie 1921 — Percepţia spirituală trebuie să fie tot atât de liberă şi de intensă ca percepţia senzorială. Raport între Imaginaţie şi creaţia artistică, Inspiraţie şi idealul moral, Intuiţie şi sentimentul religios. Interacţiune dintre sufletesc-spiritual şi corporal-fizic. Tulburări cauzate de o solicitare excesivă sau insuficientă a memoriei; unghiile lungi.

CONFERINŢA a VI-aDornach, 28 decembrie 1921 — Sănătate şi boală. Tripartiţia organismului uman; între polul neuro-senzorial şi polul metabolic-locomotor, ritmul respirator şi ritmul circulator. Doar o gândire mobilă poate sesiza omul în totalitatea sa. Înţelepciunea inconştientă a copilului. Învăţătorul trebuie să alterneze activitatea capului cu aceea a membrelor.

CONFERINŢA a VII-aDornach, 29 decembrie 1921 — Copilul sub şapte ani. Până la a doua dentiţie, corpul eteric este ocupat cu modelarea organismului. Anumite forţe se eliberează de această muncă în jurul vârstei de doi ani şi jumătate (cap), spre cinci ani (trunchi), spre şapte ani (metabolism şi membre). Înainte de doi ani şi jumătate, copilul învaţă să meargă, să vorbească. Imitarea a tot ceea ce se gândeşte, se simte, se face în jurul lui. În jurul vârstei de doi ani şi jumătate, apariţia memoriei şi a imaginaţiei. Jucăriile. În jurul vârstei de cinci ani, sentimentul autorităţii.

CONFERINŢA a VIII-aDornach, 30 decembrie 1921 — Şcoala Waldorf: folosirea timpului. Cursul principal. Limbile străine. Lucrul manual. Această pedagogie este o metodă şi ea se bazează pe antroposofie. Învăţătorul trebuie să fie un artist care dezvoltă instinctul şi simţul practic. Cursul de religie. Disciplina. Limbile clasice. După-amiază, gimnastică, euritmie, cursuri artistice. Slujba duminicală. Certificatele.

CONFERINŢA a IX-aDornach, 31 decembrie 1921 — Copilul între şase şi nouă ani: ritmurile respirator şi circulator se intensifică. Copilul îşi construieşte musculatura şi scheletul ca un muzician;  întreaga lui fiinţă vibrează ca o vioară. La această vârstă, întregul proces de învăţământ trebuie să fie artistic: lectură, scris, calcul. Principiul autorităţii.

CONFERINŢA a X-aDornach, 1 ianuarie 1922 — La nouă ani, copilul trece un prag: el încetează să se mai confunde cu lumea înconjurătoare. Atunci poate să înceapă predarea ştiinţelor naturii: se observă lumea vegetală în legătura ei cu Pământul, cea animală în legătura ei cu omul. Memoria. Maşinile de calcul. Temele de casă.

CONFERINŢA a XI-aDornach, 2 ianuarie 1922 — Copilul între zece şi paisprezece ani. Dezvoltarea memoriei. Oboseala elevului: surmenaj nervos, metabolic sau motor. Remediu: ritmul. În jurul vârstei de doisprezece ani, musculatura se leagă de schelet. Gândirea devine abstractă. Studiu al naturii anorganice: mineralogie, fizică, chimie. Predarea istoriei.

CONFERINŢA a XII-aDornach, 3 ianuarie 1922 — O dezvoltare fizico-eterică sănătoasă, bază a liberei înfloriri sufletesc-spirituale. Este vorba nu atât de ceea ce  ştii, cât de ceea ce eşti. Importanţa artelor: muzică vocală şi instrumentală, pictură. Limbile. Gramatica. Matematicile. Temperamentele. Umorul.

CONFERINŢA a XIII-aDornach, 4 ianuarie 1922Tinerii şi tinerele la paisprezece ani. Naşterea corpului astral şi a imaginaţiei creatoare. Revoltă faţă de această lume absurdă. Diferenţă între sexe: schimbare a vocii, dragoste. Orient şi Occident. Poezia dramatică. Istoria: abordare masculină, epimeteică, şi abordare feminină, prometeică.

CONFERINŢA a XIV-aDornach, 5 ianuarie 1922 — Educaţia estetică. Tors, ţesut. Iniţiere în viaţa practică. Trezire a simţului frumosului. Brodat: rochie, pernă, sac de lucru. Geniul limbii. Probleme de traducere. Iniţiere în retorică.

CONFERINŢA a XV-aDornach, 6 ianuarie 1922 — Educaţia fizică: un domeniu complex în care învăţătorul trebuie să-şi exerseze instinctul şi să dezvolte un fel de simptomatologie. Trebuie să se ferească de orice fanatism. Alimentaţie: alimente hrănitoare şi nehrănitoare. Termoreglarea: efecte ale frigului şi ale  căldurii. Mişcarea: gimnastică, jocuri în aer liber. Anemia.

CONFERINŢA a XVI-aDornach, 7 ianuarie 1922 — Educaţia religioasă şi morală. Fuziune între domeniul sufletesc-spiritual şi cel corporal-fizic: euritmia. Şcoala Waldorf este deschisă tuturor, spiritului simplu, ca şi geniului. Pentru a trezi viaţa religioasă şi morală, fără dogmă şi poruncă, această pedagogie face să pătrundă viaţa sentimentului în gândire şi în voinţă: ea apelează la recunoştinţă, la iubire şi la sentimentul datoriei.

Întrebări şi răspunsuri:

Extrase din discuţiile din 1 ianuarie 1922

Extrase din discuţiile din 3 ianuarie 1922

Extrase din discuţiile din 5 ianuarie 1922

Note

DESENELE LA TABLĂ

Rudolf Steiner despre stenogramele conferinţelor sale

Ediţia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner