|
|
COLECȚIA INIȚIERI Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA Redactor: MARIA STANCIU Desenele sunt executate de A. Turghenieff și H. Frey, după
desenele de pe tablă ale lui Rudolf Steiner
GRUPUL EDITORIAL UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD Societatea antroposofică din România ISBN 978-606-8162-41-6 |
 |
COPERTA IV Însuși titlul acestui ciclu spune că este vorba de cercetarea unui dialog care în modalități diferite se desfășoară încă de la începutul istoriei umanității. Omul căzut din starea de Rai în cea de cetățean al Pământului fizic a continuat să se simtă legat și de lumea spirituală și a desfășurat în timpuri de mult apuse un dialog prin aceea că în zi de Lună nouă trimitea întrebări Soarelui și recepta răspunsuri prin Lună, în ziua cu Lună plină. În epoca materialistă, omul a interogat materia, urmărind în experiențe judicioase comportamentul acesteia. Rațiunea pură a elaborat sisteme filosofice. În mod foarte argumentat, textul lui Steiner ne convinge că soluția pentru omul actual este ca filosofia să devină antroposofie, știință a spiritului, singura care în prezent poate răspunde la marile întrebări omenești obsedante: De unde? De ce și cum? Încotro? biolog dr. Petre PAPACOSTEA |
Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)
În legătură cu publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner
CONFERINŢA I ― Dornach, 24 iunie 1922 ― Relaţiile dintre domeniul spiritual-sufletesc şi cel spaţial-fizic. Lumea tridimensională a voinţei, bidimensională a simţirii şi unidimensională a gândirii. Eul adimensional. Spiritual-sufletescul poate fi înţeles doar de către gândirea interior-vie
CONFERINŢA a II-a ― Dornach, 25 iunie 1922 ― Relaţiile dintre sufletescul omului şi lumina solară şi lunară. Eclipse de Soare şi de Lună. Întrebări omeneşti şi răspunsuri cosmice în vechile Misterii şi iniţierea modernă.
CONFERINŢA a III-a ― Dornach, 30 iunie 1922 ― Om şi Cosmos. Voinţă (Soare) şi gânduri (Lună). Acţiunea forţelor planetare asupra omului. Efectele terapeutice ale metalelor. Cunoaştere omenească şi cunoaştere cosmică.
CONFERINŢA a IV-a ― Dornach, 1 iulie 1922 ― Planetele şi viaţa sufletească a omului. Om şi Cosmos în viaţa de pe Pământ şi în viaţa dintre moarte şi o nouă naştere. Pe Pământ mulţi oameni şi un Cosmos, între moarte şi o nouă naştere multe cosmosuri, dar numai o natură omenească.
CONFERINŢA a V-a ― Dornach, 2 iulie 1922 ― Substanţele pământeşti din natură şi efectele lor vindecătoare. Ardezie, calcar, oxigen, azot, carbon.
CONFERINŢA a VI-a ― Dornach, 7 iulie 1922 ― Franz Brentano, filosofia scolastică şi ştiinţele moderne ale naturii. Viaţa lui Brentano, poziţia sa faţă de teoria revelaţiei şi de dogma infailibilităţii. Cărţile sale, Psihologia şi Învățătura lui Iisus.
CONFERINŢA a VII-a ― Dornach, 8 iulie 1922 ― Franz Brentano. Vechile Misterii şi separarea modernă între ştiinţă, artă şi religie. Cunoaştere şi credinţă. O ultimă încercare de unificare în idealismul german. Fichte, Schelling, Hegel. Brentano, un Faust al secolului al XIX-lea.
CONFERINŢA a VIII-a ― Dornach, 9 iulie 1922 ― Credinţa în revelaţie, teoria naturalist-ştiinţifică şi moştenirea filosofiei în operele lui Franz Brentano, Adolf Fick şi Richard Wahle. Necesitatea transformării filosofiei în antroposofie. Însuflețirea noţiunilor şi ideilor prin meditaţie şi concentrare.
CONFERINŢA a IX-a ― Dornach, 14 iulie 1922 ― Franz Brentano şi Friedrich Nietzsche. Mentalitatea naturalist-ştiinţifică a secolului al XIX-lea. Pentru înțelegerea ființei omeneşti este necesar să ajungi să înţelegi structurarea organismului omenesc. Importanța îndoielii şi a certitudinii în natura exterioară şi în Cosmos. Misiunea ştiinţei spiritului.
CONFERINŢA a X-a ― Dornach, 15 iulie 1922 ― Franz Brentano, Friedrich Nietzsche şi curentul spiritual naturalist-ştiinţific. Legătura acestuia cu vechi concepţii despre lume. Cunoaştere prin revelaţie şi cunoaştere raţională în scolastică. Din acestea s-au dezvoltat credinţa în dogme şi mistica (luciferice) precum şi ştiinţele moderne ale naturii (ahrimanice).
CONFERINŢA a XI-a ― Dornach, 16 iulie 1922 ― Originea conţinutului creştin al revelaţiei în cunoaşterea iniţiatică a creştinismului originar. Apusul acestora din urmă în secolul al IV-lea. Platon, Aritsotel, Plotin, Ammonius Saccas, Iamblichos, Iulian Apostatul. Lupta Romei împotriva vechiului principiu al iniţierii.
CONFERINŢA a XII-a ― Dornach, 21 iulie 1922 ― Aspectul simptomatic al conştienţei epocii din ultimii cincizeci de ani. Copiii lumii, a lui Paul Heyse. Limitele cunoaşterii naturale, a lui Du Bois-Reymond. Puteri de neînvins, a lui Hermann Grimm. Drama Omul oglindă, a lui Franz Werfel.
CONFERINŢA a XIII-a ― Dornach, 22 iulie 1922 ― Spiritual-sufletescul omului în relaţie cu ambianţa spiritual-sufletească. Contemplarea cosmică a lumii prin imaginaţie, inspiraţie, intuiţie. Plante, animale, oameni în raport cu Cosmosul şi Pământul. Gregor Mendel ca apariţie caracteristică pentru secolul al XIX-lea (la o sută de ani de la naştera sa).
