Rudolf Steiner
ÎNTREBĂRI OMENEȘTI, RĂSPUNSURI COSMICE

GA 213

COLECȚIA INIȚIERI
Seria Biblioteca antroposofică

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA

Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactor: MARIANA MÎRZEA
Coperta: DIANA TATU

Desenele sunt executate de A. Turghenieff și H. Frey, după desenele de pe tablă ale lui Rudolf Steiner

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STEINER, RUDOLF Întrebări omenești, răspunsuri cosmice / Rudolf Steiner ; trad. de Adriana Onofrei și Adrian Iliescu. - Bucureşti : Univers Enciclopedic Gold, 2010 ISBN 978-606-8162-41-6 I. Onofrei, Adriana (trad.) II. Iliescu, Adrian (trad.) 14

GRUPUL EDITORIAL UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București
Tel.: 021.317.88.38; Fax: 021.317.88.42
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
Tel.: 021 323 20 57
www.antroposofie.ro
email: romantrop@yahoo.com

COPERTA IV

Însuși titlul acestui ciclu spune că este vorba de cercetarea unui dialog care în modalități diferite se desfășoară încă de la începutul istoriei umanității. Omul căzut din starea de Rai  în cea de cetățean al Pământului fizic a continuat să se simtă legat și de lumea spirituală și a desfășurat în timpuri de mult apuse un dialog prin aceea că în zi de Lună nouă trimitea întrebări Soarelui și recepta răspunsuri prin Lună, în ziua cu Lună plină. În epoca materialistă, omul a interogat materia, urmărind în experiențe judicioase comportamentul acesteia. Rațiunea pură a elaborat sisteme filosofice. În mod foarte argumentat, textul lui Steiner ne convinge că soluția pentru omul actual este ca filosofia să devină antroposofie, știință a spiritului, singura care în prezent poate răspunde la marile întrebări omenești obsedante: De unde? De ce și cum? Încotro?

biolog dr. PETRE PAPACOSTEA

CUPRINS [Notă]

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

CONFERINȚA I — Dornach, 24 iunie 1922

Relațiile dintre domeniul spiritual-sufletesc și cel spațial-fizic. Lumea tridimensională a voinței, bidimensională a simțirii și unidimensională a gândirii. Eul adimensional. Spiritual-sufletescul poate fi înțeles doar de către gândirea interior-vie

CONFERINȚA a II-a — Dornach, 25 iunie 1922

Relațiile dintre sufletescul omului și lumina solară și lunară. Eclipse de Soare și de Lună. Întrebări omenești și răspunsuri cosmice în vechile Misterii și inițierea modernă.

CONFERINȚA a III-a — Dornach, 30 iunie 1922

Om și Cosmos. Voință (Soare) și gânduri (Lună). Acțiunea forțelor planetare asupra omului. Efectele terapeutice ale metalelor. Cunoaștere omenească și cunoaștere cosmică.

CONFERINȚA a IV-a — Dornach, 1 iulie 1922

Planetele și viața sufletească a omului. Om și Cosmos în viața de pe Pământ și în viața dintre moarte și o nouă naștere. Pe Pământ mulți oameni și un Cosmos, între moarte și o nouă naștere multe cosmosuri, dar numai o natură omenească.

CONFERINȚA a V-a — Dornach, 2 iulie 1922

Substanțele pământești din natură și efectele lor vindecătoare. Ardezie, calcar, oxigen, azot, carbon.

CONFERINȚA a VI-a — Dornach, 7 iulie 1922

Franz Brentano, filosofia scolastică și științele moderne ale naturii. Viața lui Brentano, poziția sa față de teoria revelației și de dogma infailibilității. Cărțile sale, Psihologia și Învățătura lui Iisus.

CONFERINȚA a VII-a — Dornach, 8 iulie 1922

Franz Brentano. Vechile Misterii și separarea modernă între știință, artă și religie. Cunoaștere și credință. O ultimă încercare de unificare în idealismul german. Fichte, Schelling, Hegel. Brentano, un Faust al secolului al XIX-lea.

CONFERINȚA a VIII-a — Dornach, 9 iulie 1922

Credința în revelație, teoria naturalist-științifică și moștenirea filosofiei în operele lui Franz Brentano, Adolf Fick și Richard Wahle. Necesitatea transformării filosofiei în antroposofie. Însuflețirea noțiunilor și ideilor prin meditație și concentrare.

CONFERINȚA a IX-a — Dornach, 14 iulie 1922

Franz Brentano și Friedrich Nietzsche. Mentalitatea naturalist-științifică a secolului al XIX-lea. Pentru înțelegerea ființei omenești este necesar să ajungi să înțelegi structurarea organismului omenesc. Importanța îndoielii și a certitudinii în natura exterioară și în Cosmos. Misiunea științei spiritului.

CONFERINȚA a X-a — Dornach, 15 iulie 1922

Franz Brentano, Friedrich Nietzsche și curentul spiritual naturalist-științific. Legătura acestuia cu vechi concepții despre lume. Cunoaștere prin revelație și cunoaștere rațională în scolastică. Din acestea s-au dezvoltat credința în dogme și mistica (luciferice) precum și științele moderne ale naturii (ahrimanice).

CONFERINȚA a XI-a — Dornach, 16 iulie 1922

Originea conținutului creștin al revelației în cunoașterea inițiatică a creștinismului originar. Apusul acestora din urmă în secolul al IV-lea. Platon, Aritsotel, Plotin, Ammonius Saccas, Iamblichos, Iulian Apostatul. Lupta Romei împotriva vechiului principiu al inițierii.

CONFERINȚA a XII-a — Dornach, 21 iulie 1922

Aspectul simptomatic al conștienței epocii din ultimii cincizeci de ani. Copiii lumii, a lui Paul Heyse. Limitele cunoașterii naturale, a lui Du Bois-Reymond. Puteri de neînvins, a lui Hermann Grimm. Drama Omul oglindă, a lui Franz Werfel.

CONFERINȚA a XIII-a — Dornach, 22 iulie 1922

Spiritual-sufletescul omului în relație cu ambianța spiritual-sufletească. Contemplarea cosmică a lumii prin imaginație, inspirație, intuiție. Plante, animale, oameni în raport cu Cosmosul și Pământul. Gregor Mendel ca apariție caracteristică pentru secolul al XIX-lea (la o sută de ani de la naștera sa).

NOTE

DESENELE ȘI NOTAȚIILE LA TABLĂ

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea