|
|
Traducere
după:
Rudolf Steiner DAS ZUSAMMENWIRKEN VON ÄRZTEN UND SEELSORGERN. PASTORAL MEDIZINISCHER KURS Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţieia 1989 GA 318 Traducător: Diana Sălăjanu Lector: Dr. Corneliu Băbuţ ©2005 Editura TRIADE Cluj-Napoca ISBN 973-9196-19-5 EDITURA TRIADE Str. Cetăţii Nr. 9 400166 Cluj Napoca Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020; 0745.086.007 www.edituratriade.ro edituratriade@yahoo.com |
![]() |
Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte
în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de
artă (vezi privirea generală de la
sfârşitul volumului).
Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.
În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.
După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.
| PRIMA
CONFERINŢĂ — Dornach, 8
septembrie 1924 |
|
Delimitare clară între profesia preotului şi cea a
medicului. – Aspecte istorice. Activitatea pastorală: îngrijirea
sufletească la omul sănătos şi la omul bolnav; importanţa igienică a
măsurilor de natură religios cultică, post, asceză ş.a.m.d.; problema
efectului vindecător al sacramentului. Atitudinea medicului şi
atitudinea preotului faţă de bolnavul psihic. Tripla natură a
acţiunilor terapeutice. Terapia acţionând dinspre viaţă asupra
conştienţei, sacramentul acţionând dinspre conştienţă asupra
vieţii: despre posibila colaborare, rezultând de aici, dintre
preot şi medic, fiecare conform misiunii sale. |
| CONFERINŢA A DOUA — Dornach, 9 septembrie 1924 |
|
Modificările patologice ale corpului fizic. Înţelegerea
corpului uman printr o considerare plastic artistică, printr o
considerare muzicală şi prin înţelegerea Logosului (corp eteric,
corp astral şi Eu). Modurile diferite de interacţiune a părţilor
constitutive ale omului şi stările provocate prin această interacţiune.
Mai multe stadii ale trăirii spirituale, înţelegere, pe baza
acestora, a unor personalităţi neobişnuite, ca Sfânta Tereza.
Corelarea acestor raporturi de viaţă cu nişte procese organice maladive. |
| CONFERINŢA
A TREIA — Dornach, 10 septembrie
1924 |
|
Descriere a trăirilor potenţate în cadrul celor patru
stadii şi cauzele lor spiritual ştiinţifice. Efectul unor asemenea
procese în patologie: Sfânta Tereza. Prin studierea unor
asemenea fenomene, medicul poate ajunge la aplicarea factorului
terapeutic. Interferenţă cu karma. Cum trebuie concepută voinţa liberă
şi responsabilitatea. |
| CONFERINŢA
A PATRA — Dornach, 11 septembrie
1924 |
|
Pentru judecarea responsabilităţii şi a voinţei libere e
necesară cunoaşterea exactă a evoluţiei postnatale a omului. Descrierea
acesteia ţinând seama de curentul ereditar şi de părţile
constitutive. Copilul percepe spiritualul din ambianţa sa naturală şi
umană: entităţile spirituale. Punerea în libertate a forţelor
plăsmuitoare, facultatea memoriei. Dezvoltarea forţelor inteligenţei.
Forţe solare în primii şapte ani: forţe eterice care modelează
corpul, forţe lunare în a doua perioadă de şapte ani: forţe
astrale care modelează corpul capabil de reproducere. Forţe solare
active în elementul spiritual sufletesc. Forţe planetare
acţionând la plăsmuirea corpului în a treia perioadă de
şapte ani. Transformarea din jurul vârstei de douăzeci de ani.
Acţiunea stelelor fixe în a patra perioadă de şapte ani. Omul
care a fost lăsat de forţele cosmice în seama lui însuşi şi
în ceea ce priveşte menţinerea corpului. Importanţa acestui
aspect: libertate şi responsabilitate. |
| CONFERINŢA
A CINCEA — Dornach, 12
septembrie 1924 |
|
Particularităţi ale conştienţei, memoriei, vorbirii şi voinţei
şi cauzele lor în interacţiunea părţilor constitutive. Evoluţie
patologică în trei etape. Patologie: neadaptarea cu voinţa
în lume. Debilitate mintală, memorie ilogică; demenţă, paranoia.
Alt stadiu – debilitatea mintală congenitală. Integrarea pretimpurie a
organizării Eului – precocitate, demenţă dobândită, pericolul
unor măsuri pedagogice nejuste (Fröbel). Apariţia tendinţei de a
nu ţine seama decât de tine însuţi. |
| CONFERINŢA
A ŞASEA — Dornach, 13 septembrie
1924 |
|
Considerarea bolii din punctul de vedere al karmei. În
trecut: boala este cauzată de păcat; în prezent: păcatul este
consecinţa unei organizări maladive. Discutarea cu ajutorul unui
exemplu concret a efectelor comportamentului dintr o existenţă
ulterioară asupra modelării vieţii şi organismului. Încarnare
anterioară – modelarea capului. Viaţa dintre moarte şi o nouă naştere –
sistemul respirator. Examinarea unor condiţii generale cauzate de
karma; “cum” ul în tratarea raporturilor psihopatologice.
Dezvoltarea vieţii spirituale în contact cu realităţile. – Arta
vindecării ca serviciu divin. |
| CONFERINŢA
A ŞAPTEA — Dornach, 14
septembrie 1924 |
|
Distincţie între procesul extrauman şi procesul uman
intern. Inspiraţia construind entitatea umană. – Activitate a corpului
astral. Expiraţia – activitate a corpului eteric. Activitate a
astralităţii cosmice în timpul somnului. Procesul neuro senzorial
ca respiraţie mai subtilă care se desfăşoară în elementul
căldură, la care expiraţia trece în mod normal în
inspiraţie. O dată cu elementul căldură inspirăm lumină, chimism,
vitalitate. – Spre celălalt pol – expiraţie modificată activată, care
furnizează forţe metabolismului. Lumina inspirată o dată cu elementul
căldură devine activitate de gândire. Karma din trecut – karma
pentru viitor. |
| CONFERINŢA
A OPTA — Dornach, 15 septembrie
1924 |
|
Forţe ale Universului: Acţiune solară, acţiune lunară asupra
plantei şi influenţe planetare. Cunoaşterea vieţii solare în
raport cu fiinţa umană, karma care se revarsă spre interior şi karma
care se revarsă spre exterior – influenţe solare şi lunare în
interacţiunea lor. Activităţile terapeutice pe baza acestei cunoaşteri. |
| CONFERINŢA
A NOUA — Dornach, 16 septembrie
1924 |
|
Apariţia unor cauze patogene în timpul somnului –
căutarea remediilor. Somnabolismul ca exemplu al stărilor maladive.
Somnul din templu şi cunoaşterea procesului de vindecare. În
locul acestora, o observare spiritualizată şi o acţiune spiritualizată
asupra vieţii din partea medicului. Raporturi corespunzătoare în
activitatea preotului. Importanţa acestor cunoştinţe pentru
înţelegerea materialismului şi a spiritismului; patologie a
culturii şi terapie a culturii. Boală şi cauză de boală şi vieţi
pământeşti succesive. |
| CONFERINŢA
A ZECEA — Dornach, 17 septembire
1924 |
|
Biruirea pasivităţii gândirii prin cunoaşterea poziţiei
omului în Cosmos. Eul uman între respiraţia zilnică şi
respiraţia unui an cosmic platonic. Anul cosmic în raportul său
cu ritmul respirator al zilei, cu ritmul respirator al unei vieţi
umane, cu ritmul veghe somn. Forţe hibernale şi estivale în
Macrocosmos drept forţe creatoare ale organismului neuro senzorial,
respectiv ale organismului metabolic. Înţelegerea lumii după
măsură, număr şi greutate, iraţionalul şi calea recunoaşterii acestuia,
de la Nomia la Sophia. |
| CONFERINŢA
A UNSPREZECEA — Dornach, 18
septembrie 1924 |
|
Vechea medicină misterială şi înnoirea ei în
prezent. Sinteza: subnatură = Tatăl, supranatură = Spirit, mijloc =
Christos. Patologia omenirii pe calea evoluţiei sale. Moartea pe
Golgotha = procesul vindecător. Calea medicului. Calea preotului. |
| ALOCUŢIUNE
— Dornach, 18 septembrie 1924 |
| NOTE Rudolf Steiner despre stenogramele conferinţelor sale Ediţia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner |
| DESENELE
ORIGINALE DE PE TABLĂ |