Rudolf Steiner

CONSIDERAŢII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL IV

Viaţa spirituală a prezentului în relaţie cu mişcarea antroposofică

GA 238

Traducere după: Rudolf Steiner Esoteriche Betrachtungen karmischer Zusammenhänge. Vierter Band Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1991 GA 238 În limba franceză: Le Karma – considérations ésotériques, IV, Traducerea în limba franceză: Henriette Bideau Traducător: Nicolae Ioan Crăciun Lector: Ligia Sălăgeanu ©2003 Editura TRIADE Cluj-Napoca ISBN 973-8313-50-3 EDITURA TRIADE Str. Cetăţii Nr. 9 400166 Cluj Napoca Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007 www.edituratriade.ro edituratriade@yahoo.com

Consideraţii esoterice asupra legăturilor karmice

În legătură cu tema “Reîncarnare şi karmă”
indicăm şi următoarele volume din Operele Complete ale lui Rudolf Steiner:

Reîncarnare şi karmă, reprezentări necesare din punctul de vedere al ştiinţelor moderne ale naturii – Cum acţionează karma, 1903 (în volumul «Lucifer-Gnosis», GA 34, şi ca lucrare separată)

Principiul economiei spirituale cu privire unele probleme ale reîncarnării – Un aspect al conducerii spirituale a omenirii, 1909 (GA 109/111)

Manifestările karmei, 1910 (GA 120)

Istorie ocultă. Consideraţii esoterice asupra unor raporturi karmice ale unor personalităţi şi evenimente din istoria lumii, 1911 (GA 126)

Reîncarnare şi karmă şi importanţa lor pentru cultura şi civilizaţia actuală, 1912 (GA 135)

Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise, conferinţe, opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului).

Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I-a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea autobiografică Cursul vieţii mele (capitolul 35), el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.

În conferinţa din 22 iunie 1924 Rudolf Steiner a remarcat că redarea celor spuse în conferinţele din acest volum nu ar trebui să se facă decât prin citirea exactă a textului.

CUPRINS

PRIMA CONFERINŢĂ — Dornach, 5 septembrie 1924 — Arhetipul spiritual al Mişcării antroposofice. Stări de conştienţă actuale şi preistorice ale omului. Viaţa de vis. Simbolizări haotice ale vieţii senzoriale exterioare şi revelaţii ale lumii spirituale.

CONFERINŢA A DOUA — Dornach, 7 septembrie 1924 — Firul continuu al destinului, karma, are prea puţin de-a face cu profesia exterioară şi cu vocaţia interioară a omului, ci mai mult cu forţele sufleteşti interioare şi cu piedicile sufleteşti, precum şi cu legăturile morale. Pentru a cerceta firul destinului este necesar să ne îndreptăm atenţia asupra unor fapte intime deosebite, asupra fiinţei integrale a omului. Carl Ludwig Schleich şi August Strindberg.

CONFERINŢA A TREIA — Dornach, 10 septembrie 1924 — La baza desfăşurării evenimentelor istorice se află evenimente spirituale; acestea trebuie să fie luate în considerare drept motive interioare ale istoriei lumii şi ale vieţii. Rezultatele epocilor de civilizaţie anterioare sunt transportate de personalităţi în epoci ulterioare şi, prin aceasta, ele sunt transformate. În noua lor formă, ele nu sunt recunoscute prin observarea aspectelor exterioare; ele trebuie să fie privite drept curent interior. Harun al Rashid şi consilierul său. Arabismul în civilizaţia şi cultura europeană. Al optulea sinod ecumenic. Conciliul suprasensibil care pregăteşte curentul lui Mihael la începutul secolului al 19-lea. Masa Rotundă a regelui Arthur şi vechiul creştinism cosmic. Şcoala de la Chartres. Brunetto Latini. Baco de Verulam şi Amos Comenius.

CONFERINŢA A PATRA — Dornach, 12 septembrie 1924 — Evoluţia curentului mihaelic ce se pregăteşte acţionând prin intermediului individualităţilor aristotelice şi platoniciene creştine. Vechi tradiţii misteriale în cadrul Şcolii de la Chartres. Zeiţa Natura, inteligenţe planetare şi puteri spirituale ale stelelor fixe. La răscrucea dintre secolele 12 şi 13, transmiterea misiunii de la Chartres aristotelicilor care se aflaseră până acum în lumea suprasensibilă, fiind în slujba lui Mihael, şi care se încarnează acum. Scolastica. O dată cu apariţia pe Pământ a materialismului în epoca sufletului conştienţei, întemeierea în lumile suprasensibile a unei Şcoli a lui Mihael care se extinde.

CONFERINŢA A CINCEA — Dornach, 14 septembrie 1924 — Atmosfera declinului platonismului viu din Şcoala de la Chartres, în timp ce în Şcoala suprasensibilă a lui Mihael iau naştere impulsuri de viitor. Aceste impulsuri acţionează asupra Mişcării antroposofice din epoca prezentă. Figura lui Iulian Apostatul.

CONFERINŢA A ŞASEA — Dornach, 16 septembrie 1924 — Individualitatea lui Iulian Apostatul – Herzeloyde – Tycho de Brahe. Idolii demonici ai lui Baco de Verulam. Cultul suprasensibil la răscrucea dintre secolele 18 şi 19. Acţiuni inspiratoare în sensul curentului lui Mihael prin intermediul individualităţii lui Tycho de Brahé. Schelling şi Jakob Frohschammer.

CONFERINŢA A ŞAPTEA — Dornach, 18 septembrie 1924 — Stelele sunt colonii de fiinţe spirituale în spaţiul cosmic. Pentru a înţelege karma, trebuie să intrăm, între moarte şi o nouă naştere, în legătură cu entităţile stelelor. Domnia lui Mihael ne deschide din nou un acces la înţelegerea vieţii dintre moarte şi o nouă naştere. Personajul Strader. Întrecerea cântăreţilor la Wartburg. Heinrich von Ofterdingen.

CONFERINŢA A OPTA — Dornach, 21 septembrie 1924 — Reîncarnarea personalităţilor istorice; un filosof roman sceptic, cardinalul Mazarin, contele Hertling. – Papa Gregorius VII, Ernst Haeckel. Eremitul, călugăriţa, Vladimir Soloviov.

CONFERINŢA A NOUA — Dornach, 23 septembrie 1924 — Linii călăuzitoare pentru înţelegerea vieţii spirituale a prezentului. Piedicile karmice indicate prin exemplul individualităţii care trăia în Tommaso Campanella şi în sufletul lui Otto Weininger: lupta interioară a vizionarului de odinioară şi a concepţiei spirituale despre lume cu raţionalismul şi intelectualismul.

CONFERINŢA A ZECEA — Dornach, 28 septembrie 1924 — Emanciparea elementului intelectual din profunzimile sufletului. Corpurile complet adaptate la intelectualism ale civilizaţiei actuale nu permit să pătrundă în om spiritualitatea trecută a sufletelor care se încarnează; această spiritualitate se refugiază în subconştient. Sarcina antroposofiei este de a transforma intelectualismul în spiritualitate, ea trebuie să ţină seama de raţionalismul epocii, pentru ca ideile să-şi găsească atât calea în sus, spre spirit, cât şi în jos, spre natură. Stavilă în calea pătrunderii elementului spiritual în suflete la sfârşitul secolului al 19-lea. Ca exemplu, suita încarnărilor: Platon – Hroswitha – Schröer.

CUVÂNTARE — Dornach, 28 septembrie 1924 — Gânduri care pregătesc o Sărbătoare a lui Mihael a timpurilor viitoare pentru omenire. Reîncarnarea lui Ilie în Lazăr-Ioan, Rafael şi Novalis. Peregrinarea lui Rafael prin sferele Lunii, a lui Mercur, a lui Venus şi a Soarelui. Legătura sa cu Goethe în sfera lui Jupiter. Eliphas Lévi, Swedenborg. Biografia lui Rafael de Herman Grimm. Ecoul vieţii lui Rafael în idealismul magic al lui Novalis. Necesitatea ca în suflet să se manifeste forţa mihaelică şi ca ea să devină vie în fapte, pentru  a se obţine biruinţa asupra elementului demonic, asupra Balaurului.

Meditaţia “Răsărind din puterile Soarelui” — (“Sonnenmächten Entsprossene”) ‒ Reproducere după textul scris de mână de Rudolf Steiner

Completări la conţinutul cuvântării din 28 septembrie 1924 (Ultima Cuvântare)

NOTE

Rudolf Steiner – despre stenogramele conferinţelor sale

Ediţia operelor complete ale lui Rudolf Steiner

DESENELE ORIGINALE DE PE TABLĂ