Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CONSIDERAŢII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL VI

GA 240


Cincisprezece conferinţe prezentate la Berna, Zürich, Stuttgart, Arnheim, Torquay şi Londra
între 25 ianuarie şi 27 august 1924


Traducere după:
Rudolf Steiner
Esoteriche Betrachtungen karmischer Zusammenhänge. Sechster Band
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1985
GA 240

În limba franceză:
Le Karma – considérations ésotériques, VI,
Traducerea în limba franceză: Henriette Bideau


Traducător: Nicolae Ioan Crăciun
Lectori: Ligia Sălăgeanu, Delia Popescu

©2003 Editura TRIADE Cluj-Napoca
ISBN 973-8313-52-X


EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9
400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007
edituratriade@yahoo.com
coperta cartii


Consideraţii esoterice asupra legăturilor karmice
VOLUMUL I
Douăsprezece conferinţe, prezentate la Dornach în 16, 17, 23 şi 24 februarie, 1, 2, 8, 9, 15, 16, 22 şi 23 martie 1924 (GA 235)
VOLUMUL II
Şaptesprezece conferinţe, prezentate la Dornach în 6, 12, 23, 26 şi 27 aprilie, 4, 9, 10, 11, 16, 18, 29 şi 30 mai, 4, 22, 27 şi 29 iunie 1924 (GA 236)
VOLUMUL III
Legăturile karmice din cadrul Mişcării antroposofice. Unsprezece conferinţe, prezentate la Dornach în 1, 4, 6, 8, 11, 13 şi 28 iulie, 1, 3, 4 şi 8 august 1924 (GA 237)
VOLUMUL IV  
Viaţa spirituală a prezentului în relaţie cu Mişcarea antroposofică. Zece conferinţe, prezentate la Dornach în 5, 7, 10, 12, 14, 16, 18, 19, 21 şi 23 septembrie, precum şi “ultima cuvântare”, din 28 septembrie 1924 (GA 238)
VOLUMUL V
Şaisprezece conferinţe, prezentate la Praga între 29 şi 31 martie şi în 5 aprilie, la Paris, între 23 şi 25 mai, şi la Breslau, între 7 şi 15 iunie 1924 (GA 239)
VOLUMUL VI
Cincisprezece conferinţe: la Berna în 25 ianuarie şi 16 aprilie, la Zürich în 28 ianuarie, la Stuttgart în 6 februarie, 9 aprilie şi 1 iunie, la Arnheim între 18 şi 20 iulie, la Torquay în 12, 14 şi 21 august, şi la Londra, în 24 şi 27 august 1924 (GA 240)

În legătură cu tema “Reîncarnare şi karmă” indicăm şi următoarele volume din Operele Complete ale lui Rudolf Steiner:

Reîncarnare şi karmă, reprezentări necesare din punctul de vedere al ştiinţelor moderne ale naturiiCum acţionează karma, 1903 (în volumul «Lucifer-Gnosis», GA 34, şi ca lucrare separată)
Principiul economiei spirituale cu privire unele probleme ale reîncarnăriiUn aspect al conducerii spirituale a omenirii, 1909 (GA 109/111)
Manifestările karmei, 1910 (GA 120)
Istorie ocultă. Consideraţii esoterice asupra unor raporturi karmice ale unor personalităţi şi evenimente din istoria lumii, 1911 (GA 126)
Reîncarnare şi karmă şi importanţa lor pentru cultura şi civilizaţia actuală, 1912 (GA 135)




Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise, conferinţe, opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului).

Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I-a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea autobiografică Cursul vieţii mele (capitolul 35), el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.

În conferinţa din 22 iunie 1924 Rudolf Steiner a spus că redarea celor prezentate în conferinţele din acest volum nu ar trebui să se facă decât prin citirea exactă a textului.




CUPRINS


SEMNIFICAŢIA CORPURILOR CEREŞTI DIN JURUL PĂMÂNTULUI PENTRU VIAŢA OMULUI

PRIMA CONFERINŢĂBerna, 25 ianuarie 1924 — Luna şi Soarele, cele două porţi ale lumii spirituale. Trecut (individualitate) şi viitor (general-uman). Necesitate şi libertate: Existenţa cosmică lunară şi existenţa cosmică solară.

CONFERINŢA A DOUABerna, 16 aprilie 1924 — Noul impuls esoteric din cadrul Mişcării antroposofice. Probleme practice cu privire la karmă. Evoluţia istorică a omenirii. Ştiinţă a naturii şi arabism. Misterele Tatălui, Fiului şi Spiritului la cei din vechime. Impulsul libertăţii în creştinism, impulsul opus în mahomedanism. Curtea lui Harun al Rashid. «Pansophia» lui Amos Comenius. Conrad Ferdinand Meyer şi Heinrich Pestalozzi.

CONFERINŢA A TREIAZürich, 28 ianuarie 1924 (incompletă) — Poarta Soarelui şi poarta Lunii. Învăţătorii originari de pe Lună ţin registrul faptelor umane trecute. Ierarhiile superioare de pe Soare pregătesc viitorul uman. Oamenii de care suntem legaţi karmic în opoziţie cu aceia de care nu suntem legaţi karmic, în viaţa dintre moarte şi o nouă naştere. Congresul de Crăciun.

CONFERINŢA A PATRAStuttgart, 6 februarie 1924 — Luna şi Soarele, două porţi spre lumea spirituală. Elementul lunar acţionează pornind din trecut, elementul solar, în direcţia viitorului. Necesitatea legată de trup şi destinul sunt legate de elementul lunar, libertatea, de elementul solar. Boala apare când omul nu poate transforma forţele mediului pământesc înconjurător. – Impulsul Congresului de Crăciun trebuie să se manifeste ca realitate a vieţii antroposofice şi a spiritului viu.

CONSIDERAŢII KARMICE CU PRIVIRE LA DEVENIREA ISTORICĂ A OMENIRII

PRIMA CONFERINŢĂStuttgart, 9 aprilie 1924 — Harun al Rashid şi consilierul său: Baco de Verulam şi Comenius. Garibaldi, iniţiatul în Misteriile irlandeze şi omul politic vizionar din secolul al 19-lea. Lordul Byron şi profesorul de geometrie. Palladiumul. Marx şi Engels. Muawija, Wilson.

CONFERINŢA A DOUAStuttgart, 1 iunie 1924 — Starea de veghe şi starea de somn a omului. Viziunea retrospectivă a vieţii după moarte şi copiile negative ale evenimentelor pământeşti. Învăţătorii originari. Experienţele trăite în Cosmos şi primul germene al karmei. Viaţa în comun cu sufletele defuncţilor şi cu Ierarhiile. Munca în domeniul karmei împreună cu entităţile sistemului planetar. Exemple concrete: Schiller, Goethe, Heine, Eliphas Lévi.

KARMA SOCIETĂŢII ANTROPOSOFICE ŞI CONŢINUTUL MIŞCĂRII ANTROPOSOFICE

PRIMA CONFERINŢĂArnheim, 18 iulie  1924 — Predestinarea pentru Mişcarea antroposofică. Acţiunea comună anterioară în spiritual. Cultivarea unui cult suprasensibil în Imaginaţiuni puternice ca preludiu al învăţământului mihaelic pe Pământ. Curentul lui Mihael şi noul creştinism. Cele două grupuri: sufletele sătule de Christos şi sufletele însetate după Christos. Comparaţia dintre platonicieni şi aristotelicieni.

CONFERINŢA A DOUAArnheim, 19 iulie 1924 — Câteva aspecte ale evoluţiei entităţilor spirituale legate de omenire. Epoca mihaelică. Intelectualitate cerească şi gândire personală. Inteligenţa căzută din Soare. Arabism şi ştiinţă a naturii. Harun al Rashid şi Baco de Verulam. Şcoala de la Chartres şi scolastica. Pregătirile din lumea spirituală în vederea spiritualizării inteligenţei căzute pe Pământ. Opoziţia puterilor demonic-ahrimanice.

CONFERINŢA A TREIAArnheim, 20 iulie 1924 — Şcoala suprasensibilă a lui Mihael din secolul al 15-lea până în secolul al 18-lea. Contraşcoala ahrimanică. Inteligenţa devenită pe Pământ şarpe trebuie să fie cucerită şi spiritualizată de Mihael. Spiritul antroposofic trebuie să slujească acestui ţel cu vigilenţă.

APROFUNDAREA CREŞTINISMULUI PRIN PUTERILE SOLARE ALE LUI MIHAEL

PRIMA CONFERINŢĂTorquay, 12 august 1924 — Cuvinte de salut. Despre Congresul de Crăciun ca impuls spiritual viu. Înţelegerea aprofundată a impulsurilor istorice prin învăţătura despre vieţile pământeşti succesive. Impulsuri determinante ale epocii noastre: creştinismul şi ştiinţa încă neimpregnată de creştinism a epocii noastre. Bacon, Darwin. Zorii epocii lui Mihael şi sfârşitul erei Kali-Yuga. Probleme legate de Societate. Secţii şi clase.

CONFERINŢA A DOUATorquay, 14 august 1924 — Carol cel Mare, Harun al Rashid. Curtea lui Harun al Rashid ca centru unde se cultiva o grandioasă cultură spiritual-cosmică. Înţeleptul consilier al lui Harun al Rashid. Întâlnirea spirituală dintre Harun al Rashid şi consilierul său cu Aristotel şi Alexandru în lumea suprasensibilă aproximativ în epoca celui de-al optulea Sinod ecumenic din 869. Înţelegerea de către Aristotel şi Alexandru a impulsului mihaelic ce tinde spre un creştinism aprofundat în perspectiva unei noi epoci a lui Mihael. Harun al Rashid şi consilierul său acţionează prin intermediul mahomedanismului.

CONFERINŢA A TREIATorquay, 21 august  1924 — Prin Mihael, forţe cosmice solare pătrund în trupurile fizic şi eteric ale omului. Inteligenţa cosmică, administrată odinioară de Mihael, i-a scăpat acestuia. Ea se revarsă în sufletele umane mai întâi sub formă de inteligenţă personală. Mihael trebuie să o regăsească în inimile umane. La Tintagel, unde se înălţa odinioară castelul lui Arthur, poate fi contemplată şi astăzi în urzirea naturii acţiunea Soarelui în materia pământească. Aceasta era aici esenţa evlaviei păgâne. Grupul celor doisprezece cavaleri ai lui Arthur luptă pentru civilizaţia exterioară. La polul opus faţă de curentul lui Arthur se situează curentul Graalului, care caută elementul spiritual al Soarelui numai în inimile umane. Şcoala de la Chartres se situa între curentul lui Arthur şi curentul Graalului. Întâlnirea dintre învăţătorii de la Chartres, care părăseau Pământul, cu aristotelicienii care coborau spre Pământ. Şcoala lui Mihael în lumea spirituală.

KARMA ÎN OMUL INDIVIDUAL ŞI A EVOLUŢIEI OMENIRII

PRIMA CONFERINŢĂLondra, 24 august  1924 (fără încheiere) — Contemplarea karmei era o realitate a conştienţei pentru oamenii timpurilor trecute. Stingerea conştienţei karmei, care devine erudiţie, de exemplu, în Vechiul Egipt. Traversarea viziunii astrale la trezire şi la adormire. Datorită noii ştiinţe iniţiatice se poate reveni la cunoaşterea pierdută.

CONFERINŢA A DOUALondra, 24 august 1924 — Dificultăţi ale cercetării karmei. Karma istorică. Byron, Voltaire, Swedenborg, Laurence Oliphant. Genii ale lui Marte şi genii ale lui Mercur. Consideraţii cosmice cu privire la viaţa de voinţă a omului.

CONFERINŢA A TREIALondra, 27 august 1924 — Dezvoltarea treptată a creştinismului în legătură cu Mişcarea antroposofică. Tintagel şi Misteriile irlandeze. Creştinismul precreştin: Cristos ca Erou Solar – curentul lui Arthur. Creştinismul creştin: Pornind din Palestina, prin Evenimentul de pe Golgotha, curentul Graalului care cuprinde sângele şi inimile omenirii. Întâlnirea celor două curente în Europa – curentul lui Mihael.

NOTE

Rudolf Steiner despre stenogramele conferinţelor sale

Ediţia operelor complete ale lui Rudolf Steiner


DESENELE LA TABLĂ