Biblioteca antroposofică

CăutareIndex GALucrări OnlineUrmătoarea

Rudolf Steiner

CURSUL DESPRE CĂLDURĂ

O tratare fenomenologică

Impulsuri spiritual-ştiinţifice pentru dezvoltarea fizicii
Cursul al doilea de ştiinţe naturale
Căldura la graniţa dintre materialitatea pozitivă şi cea negativă

GA 321

Coordonatorul colecției: dr. Gheorghe PAXINO
Redactor: Elisabeta SIMION
Tehnoredactor: Mihaela TUDOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Impulsuri spiritual-ştiinţifice pentru dezvoltarea fizicii : cursul al doilea de ştiinţe naturale: căldura la graniţa dintre materialitatea pozitivă şi cea negativă: o tratare fenomenologică: paisprezece conferinţe ţinute la Stuttgart, între 1-14 martie 1920/ Rudolf Steiner; trad. din lb. germană de dr. ing. Gheorghe Paxino; ed. rev. de Adrian Iliescu. — București: Univers Enciclopedic Gold, 2024 ISBN 978-606-096-427-8 I. Paxino, Gheorghe (trad.) II. Iliescu, Adrian (ed.) 14

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
www.antroposofie.ro
email: secretariat@antroposofie.ro

COPERTA IV

Prezenta lucrare reprezintă o continuare organică a ciclului de conferinţe ale lui Rudolf Steiner, Cursul despre lumină, apărut la Univers Enciclopedic. Evoluţia culturii şi dobândirea condiţiei umane stau în legătură cu focul, sub toate valenţele sale: de la cea practică sau strict știinţifică la cea sacră. Modul de prezentare a conţinuturilor corespunde şi astăzi – după mai bine de un secol – exigenţelor ştiinţelor naturii; este accesibil oricărui cititor şi, totodată, vine să completeze, din punct de vedere riguros fenomenologic, aceste ştiinţe. Iar ca o culminare a descrierii conceptului de căldură, Rudolf Steiner afirmă spre finalul expunerilor sale: „Căldura are misiunea de a se transforma în empatie în cadrul evoluţiei Pământului.”

Dr. ing. Gheorghe PAXINO

CUPRINS

În legătură cu publicaţiile din opera de conferenţiar a lui Rudolf Steiner

OBSERVAŢIE PRELIMINARĂ

Cuvânt-înainte

1. De la mitologie la filozofia naturală
2. Căldura în epoca ştiinţelor naturale
3. Căldura la graniţa dintre spaţiu şi antispaţiu
4. Metamorfoza structurii eterilor după anul 1933
5. Om, Pământ şi Univers

CONFERINȚA I — (Stuttgart, 1 martie 1920

Senzaţia termică şi termometrul. Paradoxul întrecerii lui Ahile cu broasca ţestoasă. Tragismul modului de gândire abstract, care părăseşte percepţia. Atomismul. Teorii cosmice. Structura Soarelui: materie negativă. Contrastul dintre percepţia culorilor şi senzaţia termică. Teoria mecanică a căldurii. Ireversibilitatea proceselor organice şi a proceselor anorganice de mare anvergură; relaţia faţă de realitate a calculului diferenţial şi integral.

CONFERINȚA a II-a — Stuttgart, 2 martie 1920

Dilatarea termică după una, două şi trei dimensiuni ale spaţiului. Neluarea în seamă a puterilor a doua şi a treia din formula dilatării duce la pierderea unor aspecte esenţiale. Coeficienţi de dilatare individuali la solide şi unitari la gaze ca un simptom. Accademia del Cimento în perioada de trecere spre fizica actuală. Numeroase observaţii şi rezultate experimentale, dar concepte însărăcite. Anomalia apei. Forţe cosmice în cadrul fizicii grecilor antici. Transpunerea ulterioară a lor în atomi.

CONFERINȚA a III-a — Stuttgart, 3 martie 1920

Încetarea creşterii temperaturii la topire şi fierbere. Dispariţia punctelor într-o dimensiune superioară. Fizica goetheanistă. Temperatura ca o a patra dimensiune la Crookes. Forma proprie, individuală la corpurile solide, presiunea la gaze.

CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart, 4 martie 1920

Relaţia dintre presiune şi volum la gaze. Procesele termice corelate cu procese mecanice. Părăsirea spaţiului tridimensional. Judecata: Căldura se transformă în lucru mecanic. Organe de simţ izolate pentru lumină şi sunet, omul întreg ca organ pentru căldură şi presiune. Reprezentări conştiente pasive filtrate prin percepţiile simţurilor superioare. Neperceptibilitatea voinţei către interior şi a electricităţii către exterior.

CONFERINȚA a V-a — Stuttgart, 5 martie 1920

Reprezentări şi percepţii senzoriale, reprezentări matematice şi voinţă. Depăşirea dualismului. Memorarea unei poezii. Gândire abstractă şi gândire imaginativă. Cunoştinţă despre spaţiu şi timp pe de o parte, despre masă pe de altă parte. Kant. Formă proprie la corpurile solide, suprafaţă de nivel la lichide. Gazele şi cosmosul. Anomalia/excepţia crucială a apei.

CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart, 6 martie 1920

Presiunea aburului. Topirea gheţii la presiune. Coborârea punctului de topire la aliaje. Liniile de cădere ale corpurilor solide şi suprafeţele lor de nivel. Acestea sunt materializate la lichide. Solidele: imagine a lichidului; lichidul: imagine a gazului; gazul: imagine a căldurii.

CONFERINȚA a VII-a — Stuttgart, 7 martie 1920

Topirea gheţii la presiune ca imagine a aerului. Scoaterea şi eliminarea a ceea ce este esenţial din noţiunile/conceptele ştiinţei naturale moderne. Ed. V. Hartmann. Importanţa unor institute noi de cercetare. Încălzirea apei prin efectuarea de lucru mecanic. Planetă solidă: forţă de gravitaţie; planetă aerică: gravitaţie negativă; planetă lichidă: sferă de nul. Configuraţie poliedrică, configuraţie complementar-negativă, sfera ca sferă de nul. Relaţia cu solidul, gazosul, lichidul. Noapte calorică şi zi calorică.

CONFERINȚA a VIII-a — Stuttgart, 8 martie 1920

Maşina cu aburi. Transformarea căldurii în lucru mecanic şi a lucrului mecanic în căldură. Cele două principii ale termodinamicii la Ed. V. Hartmann. J.R. Mayer. Lupta pentru un „sistem închis“ la corpurile solide. Schema stărilor de agregare: formă la solid şi densificare-rarefiere la gaz, lichidul între ele; căldura între condensare-evaporare şi devenire materială-devenire spirituală. Spectrul obişnuit şi cercul închis al culorilor la Goethe. Compararea lui cu schema stărilor de agregare.

CONFERINȚA a IX-a — Stuttgart, 9 martie 1920

Roata de apă şi maşina cu aburi. Puterea este determinată de diferenţa de nivel. Corelarea fenomenelor fizice cu omul. Calea lui J.R. Mayer. Domeniile stărilor de agregare: unul îşi are imaginea în celălalt. Figurile de polarizare. Sunetul, densificarea şi rarefierea. Curcubeul principal şi curcubeul secundar. La spectrul obişnuit rămâne ceva în necunoscut. Cuprinderea domeniilor fizicului în circuitul universal.

CONFERINȚA a X-a — Stuttgart, 10 martie 1920

Eliminarea acţiunii termice dintr-un spaţiu cilindric de lumină cu ajutorul alaunului. Trecerea căldurii printr-o lentilă de gheaţă. Despre conducţia termică. Domeniile stărilor de agregare şi omul. Forţă dătătoare de formă – reprezentare; căldură – voinţă. Materie negativă în om. Forţe de sucţiune în locul celor de presiune.

CONFERINȚA a XI-a — Stuttgart, 11 martie 1920

Partea roşie, albastră şi verde a spectrului. Eliminarea acţiunii termice cu ajutorul alaunului, a acţiunii chimice cu ajutorul askulinei, a acţiunii luminii cu ajutorul iodului. Spectrul obişnuit este un rezultat al forţelor pământeşti. Compararea cu efectul acţiunii unui magnet. Întunecare – iluminare. Materializare – dematerializare. Căldura ca mişcare intensivă în loc de mişcare extensivă a atomilor. Voinţă şi reprezentare. E. Mach despre limitele principiului energiei. Căldura ca un vârtej fizic-spiritual.

CONFERINȚA a XII-a — Stuttgart, 12 martie 1920

Transparenţa. Ecuaţia conducţiei termice. Extindere asupra efectelor corespunzătoare diferitelor părţi ale spectrului. Pozitiv, negativ, imaginar. Numerele supraimaginare şi închiderea prin curbare a spectrului. Poziţia vieţii faţă de natura anorganică.

CONFERINȚA a XIII-a — Stuttgart, 13 martie 1920

Experiment cu alaun, tinctură de iod şi askulină. Căldura acţionează în gaz – lumina trece în mod pasiv prin el: imagine a imaginii. Efecte chimice în lichid. Efectele forţelor vieţii în solid lipsesc. Căldura ca stare de echilibru între eteric şi ponderabil-material. Privire asupra fizicii trecutului şi a viitorului. Sfera de nul ca limită spaţială a fizicii actuale. Despre entropie.

CONFERINȚA a XIV-a — Stuttgart, 14 martie 1920

În cadrul spectrului se arată clar efectele. Efectul chimic – procese chimice; efectul chimic – procese sonore. Influenţa Pământului în primul caz, influenţa dinspre periferie în cel de-al doilea caz. Acţiuni ponderabile şi imponderabile. Diferenţe de nivel în interiorul unui domeniu al realităţii şi de la un domeniu la altul. Percepţia sonoră. Umplerea spaţiului – golirea spaţiului. Pământul şi planetele. Acţiuni cosmice sunt transpuse în atom. Sfâşierea spaţiului, fulgerul. Reprezentări abstracte – gândire conformă cu realitatea. Universităţi populare, sistemul academic, tehnica. Germinarea observată la microscop şi provenienţa ei cosmică.

Note

Rudolf Steiner despre notiţele la conferinţe

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea