|
|
Traducere
după:
Rudolf Steiner Heilpädagogischer Kurs Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1979 GA 317 Traducător: Dr. Constantin Paxino Coordonatori: Prof. Livia Vlad, Dr. Mirella Pintea Redactor: Agenor Crişan ©2005 Editura TRIADE Cluj-Napoca ISBN 973-8313-95-3 EDITURA TRIADE Str. Cetăţii Nr. 9 400166 Cluj Napoca Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020; 0745.086.007 www.edituratriade.ro edituratriade@yahoo.com |
![]() |
Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte
în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de
artă (vezi privirea generală de la
sfârşitul volumului).
Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. El i-a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie, totuşi, să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.
În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el se exprimă în legătură cu raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în acelaşi fel, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.
După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie.
| Cuvânt
de salut la prima
ediţie în limba română |
| Cuvânt
înainte al
traducătorului |
| Cuvânt
însoţitor
pentru ediţia românească a cursului de pedagogie curativă |
| CONFERINŢA
1 — Dornach, 25
iunie 1924 |
|
Cine vrea să educe copii imperfect dezvoltaţi trebuie să
posede cunoştinţe despre practica educării copiilor sănătoşi.
Observarea simptomelor şi observarea substanţialului stării de boală.
Adevăratul spiritual-sufletesc şi relaţia sa cu forţele ereditare
ce acţionează în corpul ereditar. Procesele sintetice din
sistemul neuro-senzorial şi cele analitice din sistemul
metabolic-motor. Reclădirea organismului după cel de-al
şaptelea an de viaţă. Acţiunea individualităţii. Apariţia celui
de-al treilea corp; maturitatea terestră. Însemnătatea
componentelor lichide, gazoase şi calorice ale organismului. |
| CONFERINŢA
a 2-a — Dornach,
26 iunie 1924 |
|
Complexul simptomatologic al vieţii sufleteşti “de suprafaţă”
poate induce în eroare, aşa cum este demonstrat prin discursul
psiho-criminologului Wulffen. Activitatea sintetică a
gândirii este vizibilă în viaţa sufletească superficială.
Manifestările voinţei se bazează pe o activitate analitică. Eterul
universal ca purtător al gândurilor; în ceea ce clădeşte
omul, în special sistemul său neuro-senzorial, sunt active
gândurile vii; procesul deconstructiv al acestui sistem
constituie aşa zisa reflectare. Cum iau naştere gânduri eronate.
Relaţia educatorului cu vitalitatea gândurilor. Legea pedagogică:
asupra unui corp al celui ce este educat acţionează corpul imediat
superior al educatorului; exemplu: comportamentul în cazul
copiilor cu voinţă slabă. Înţelegerea intenţiilor de
încarnare în relaţie cu o cunoaştere insuficientă sau cu o
totală lipsă de cunoaştere a organismului omului. Moralitate, simţ de
răspundere, conştiinciozitate, curaj de decizie – însemnătatea
lor pentru educator. |
| CONFERINŢA
a 3-a — Dornach,
27 iunie 1924 |
|
Eu-l stă în relaţie nemijlocită cu fizicul, nu
mediată. Corpul astral – legătura indirectă cu fluidul luminii, cu
chimismul, cu viaţa generală universală. Pătrunderea nemijlocită a
esenţei intime fizice ca în cadrul ochiului. Din
ne-pătrunderea prin organe a eu-lui şi corpului astral rezultă
epilepsia. Tratamentul epilepsiei rezultat din cunoaşterea acestui
fapt. Medicaţie. Organul ca gând inserat în mod just sau
injust. Voinţa nesigură la începutul încarnării;
dobândirea moralităţii. Defectul moral; simptome remanente.
Cauzele cecităţii morale. Cleptomania – cauzele şi transformarea ei. |
| CONFERINŢA
a 4-a — Dornach,
28 iunie 1924 |
|
Considerarea karmei. Educaţia din timpul vieţii embrionare
este educaţia mamei. Cauzele eretismului epileptic, respectiv al
stărilor asemănătoare cu epilepsia. Aşa-zisul eretism isteric la
vârsta copilăriei: hipersensibilitate, durere, viaţă interioară
intensă, frică, simţăminte depresive, „revărsare“, enurezis; starea de
rănire sufletească, rerspiraţia, transpiraţia. Atitudinea lăuntrică şi
dispoziţia educatorului. Acţiune vindecătoare prin şoc, schimbarea
tempoului de lucru; terapia copiilor care nu au încredere
în sine. Pentru educator: trăire conştientă a fiecărui copil, nu
orientare după prescripţii. |
| CONFERINŢA
a 5-a — Dornach, 30 iunie 1924 |
|
Cele două ordonări polar opuse ale corpurilor omului. Paranoia
ulterioară şi organizaţia metabolică debilă în cazul substanţei
proteinice hiposulfurice; în cazul hipersulfurismului – absorbţia
prea puternică şi dispariţia impresiilor. Gradul conţinutului sulfuric
sau feric – stări consecutive acestora, tratament. Diversitatea
noţiunilor şi formelor şi dezvoltarea simţului pentru ele. Repetarea
ritmică ca element terapeutic. Tratamentul copiilor cu tendinţă la idei
fixe. Dietă. Copii cu o stăpânire suficientă sau insuficientă a
sistemului motor – tratament. |
| CONFERINŢA
a 6-a — Dornach, 1
iulie 1924 |
|
Prezentarea unui băiat în vârstă de nouă ani.
Anamneza exactă: Date despre dezvoltarea copilului; examenul
morfologic; relaţia dintre omul superior şi cel inferior sub aspect
morfologic şi funcţional-procesual. Morfologia cefalică: regiunea
frontală şi cea occipitală; cauza şi urmările dominării insuficiente a
proceselor inferioare; respiraţia. Prezentarea profilaxiei şi
tratamentului concret. Exemplu de vindecare a unei hidrocefalii.
Expunerea esenţei patogenetice a cazului prezentat. Tratament: modul
în care poate fi tratată rigidizarea şi învinsă dizarmonia
– prin euritmie curativă, pedagogie curativă, medicamentos. Umor,
mobilitate şi entuziasm ca atitudine lăuntrică fundamentală a
educatorului. |
| CONFERINŢA
a 7-a — Dornach, 2
iulie 1924 |
|
Complexul psihologic al cazului prezentat în conferinţa
anterioară. – Continuarea prezentării de cazuri de copii cu deficienţe:
Un băiat de şase ani şi nouă luni. Corpul eteric este adaptat
corpului-model în mod dizarmonic. Relaţia dintre creier şi
intestin. Tratament: Euritmie curativă şi exerciţii de vorbire. – Copil
cu crampe preponderent în partea stângă a corpului, mai
târziu cu hemiplegie stângă; model format imperfect;
însemnătatea funcţiei intestinale; dezbaterea amănunţită a
tratamentului, comportamentul pedagogic. |
| CONFERINŢA
a 8-a — Dornach, 3
iulie 1924 |
|
Prezentări de cazuri. Hidrocefalie: Anamneză, păstrarea
organizaţiei embrionare; influenţe ereditare materne şi paterne.
Hipertrofia stărilor de infantilism în perioade de viaţă
ulterioare. – Cazul unui băiat cleptoman. – Prezentarea unui copil
“sulfuric”: Anamneză; relaţia mamă -copil, importanţa unei rujeole
la vârsta de trei ani şi jumătate; necesitatea observării vieţii
onirice. |
| CONFERINŢA
a 9-a — Dornach, 4
iulie 1924 |
|
Cauza cleptomaniei la băiatul în vârstă de
doisprezece ani, terapie prin comportamentul pedagogic al educatorului:
Încredere în educator. Remarcarea timpurie a predispoziţiei
infantile la cleptomanie în relaţia cu mediul înconjurător
al copilului. Terapeutică: Euritmie curativă intensă; medicaţie;
discutarea faptei la timpul potrivit. – Terapie pentru copilul
hidrocefal: atenuarea percepţiilor senzoriale; medicaţie; semnificaţia
unei crize pentru schimbarea tabloului clinic. – Cazul unui hidrocefal
în vârstă de 30 de ani. – Terapie pentru copilul “sulfuric”
(conf. a 8-a): măsuri hidroterapeutice. Învingerea unei
trăsături de caracter şi însemnătatea ei. Necesitatea unei bune
relaţii a educatorului cu geniul vorbirii. |
| CONFERINŢA
a 10-a — Dornach, 5 iulie 1924 |
|
Prezentarea unui tânăr de 16 ani cu încetinirea
proceselor sufleteşti. Cauza trebuie căutată în nepreluarea de
sistemul metabolic-motor a ceea ce trăieşte în organizaţia
cefalică: terapia pedagogică. – Cazul unui epileptic de 15 ani,
medicaţie şi terapie pedagogică. – Cazul unei fete cu corp astral slab;
evenimentul din cel de-al 3-lea sau 4-lea an de viaţă. –
Reguli generale pentru educator: curaj esoteric, devoţiune faţă de
detaliu – ce le stă în cale şi cum pot fi învinse
piedicile. Despre albinoşi, horoscoape, ascendent, fiinţe. |
| CONFERINŢA
a 11-a — Dornach, 6 iulie 1924 |
|
Terapie în cazul unei fetiţe de zece ani cu tulburări de
memorie în context cu vegetaţii adenoide ca oglindire a
activităţii exagerate a corpului eteric în regiunea inferioară a
organismului: evocarea de impresii puternice, repetări ritmice,
tratament medicamentos şi prin euritmie curativă. – Remarcă la un copil
cleptoman. – Terapie pentru un copil somnolent, retardat: repetări
ritmice, euritmie tonală, tratament medicamentos. – Despre un băiat
care vede totul în culori: el nu poate stabili contactul cu lumea
exterioară şi trăieşte în corpul astral. Indicaţii de pedagogie
curativă. – Acţiunea aştrilor pe marginea exemplului horoscoapelor
albinoşilor; terapie pentru albinoşi. – Despre modul în care
trebuie trăită mişcarea de pedagogie curativă. – Despre modul de
gândire din cadrul învăţăturii despre metamorfoză şi despre
aplicarea ei: Cerc şi punct; conectarea la ceea ce există deja, pentru
Lauenstein la tradiţia spirituală din Jena. |
| CONFERINŢA
a 12-a — Dornach, 7 iulie 1924 |
|
Aprofundarea pedagogiei Waldorf pentru copiii aşa zişi
anormali. A vindeca şi a educa. Forţele formatoare din laptele matern;
planta în relaţia ei cu omul; boala şi regnul animal. Simţirea
acestor relaţii prin auto-educaţie; condiţiile acesteia din urmă:
dezvoltare spirituală şi realitatea vieţii; elementul
antroposofic-substanţial ca realitate şi ca fundament al Societăţii
Antroposofice şi al Goethenum-ului. |
| Note
ale traducătorului |
| Note
la ediţia germană |
| Rudolf
Steiner despre
stenogramele conferinţelor sale |
| Ediţia
Operelor Complete a lui
Rudolf Steiner |
| DESENELE
ORIGINALE DE PE TABLĂ |